Amalgamarea localităților din raionul Soroca continuă fără mari surprize în unele clustere teritoriale, dar și cu scântei în altele. Situația în jurul Sorocii rămâne complicată, iar „încercuirea” orașului de către „moșiile” Cosăuți și Zastânca, sate care au refuzat oficial să se amalgameze cu municipiul, creează tensiuni între aleși și alegători. Iar un singur vot al unui consilier, a decis, în ciuda dorinței cetățenilor, soarta mai multor sate alăturate.
Apropo, sătenii din Zastânca au fost îndemnați recent să semneze un chestionar în care să menționeze cu care localitate ar fi bine să se amalgameze satul lor, astfel 585 de cetățeni au ales municipiul Soroca, iar 16 satul Cosăuți.
Am contactat liderii locali ai formațiunilor politice PSRM, PCRM și Platforma DA, a căror consilieri au neglijat părerea consătenilor și au refuzat invitația de amalgamare a satului Zastânca cu municipiul Soroca, pentru a le afla părerea în acest caz.
Lidera socialiștilor soroceni, deputata PSRM Alla Pilipețcaia, consideră că Zastânca trebuia să fie comasată cu municipiul Soroca, dar nu consideră decizia consilierilor din partidul său ca o trădare, așa cum declară primarul Valeriu Covalciuc.
„Poziția mea este că satul Zastânca trebuia, în mod firesc și logic, să fie comasat cu municipiul Soroca. Este un sat care se află practic lipit de oraș, fiind despărțit doar de o singură stradă. Din punctul de vedere al infrastructurii, al accesului la servicii publice, al transportului și al vieții de zi cu zi a locuitorilor, este mult mai firesc și mai avantajos ca Zastânca să facă parte din municipiul Soroca. Din păcate, soarta acestei localități a fost decisă, în mare măsură, de consilierii locali. Consider că această hotărâre a fost adoptată cu încălcări de procedură, iar Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat nu a reacționat corespunzător, deși, în opinia mea, existau suficiente temeiuri pentru a verifica legalitatea deciziei.
Este adevărat că au fost organizate întâlniri cu locuitorii. Totuși, într-o localitate mică, contează foarte mult modul în care este prezentată informația. Atunci când consilierii merg din poartă în poartă și le prezintă oamenilor o singură perspectivă, mulți o acceptă ca fiind adevărul, deoarece au încredere în cei care le vorbesc. Eu cred că locuitorii trebuiau să primească informații complete și obiective despre toate consecințele unei asemenea decizii: care sunt avantajele aderării la municipiu, ce servicii publice ar deveni mai accesibile și cum ar contribui această decizie la dezvoltarea satului și la îmbunătățirea calității vieții.
Opinia mea personală rămâne aceeași: Zastânca trebuie să facă parte din municipiul Soroca. Consider că aceasta ar fi fost cea mai firească și cea mai avantajoasă soluție pentru locuitorii satului. Dacă Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat mai are posibilitatea legală de a verifica sau de a contesta această hotărâre, consider că ar trebui să o facă. Iar cu locuitorii trebuie purtat un dialog deschis și onest, astfel încât aceștia să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, având la dispoziție informații complete și obiective.
Trădare este, desigur, un cuvânt prea puternic. Procedura de amalgamare, din păcate, a divizat societatea practic în fiecare localitate. De aceea, repet încă o dată: nu consider că putem vorbi aici despre trădare. Unii consilieri, la fel ca o parte dintre locuitori, au avut temeri legate de viitorul terenurilor lor și de drepturile asupra acestora. Este posibil ca aceste temeri să fi influențat poziția lor la vot.
Totuși, consider că nu s-a desfășurat suficientă muncă de informare și de explicare cu cetățenii. Poate că și noi trebuia să comunicăm mai mult cu oamenii, să le explicăm consecințele acestui proces și să le înlăturăm temerile. În ceea ce îi privește pe consilieri, fiecare a luat decizia în mod independent și poartă responsabilitatea politică și morală pentru votul său în fața alegătorilor” ne-a declarat Alla Pilipețcaia.
Iurie Tănase, liderul local al Platformei DA, ne-a spus că în opinia sa, atât comuna Cosăuți, cât și satul Zastânca, ar trebui să accepte invitația de amalgamare a municipiului Soroca. Acesta spune că-și asumă politic această decizie a consilierului Platformei DA, Andrei Guțu, cu care nu este de acord.
Ecaterina Kazmirciuc, prim secretarul comitetului raional al PCRM ne-a spus că va reveni ulterior cu poziția sa.
L-am întrebate pe Alexei Buzu, Secretar general al Guvernului, ce prevalează totuși în procesul de amalgamare voluntară: opinia cetățenilor expusă la consultările publice sau decizia consilierilor locali?
„Consilierii locali sunt aleși pentru a reprezenta voința cetățenilor, nu pentru a decide în locul lor. Dacă nu țin cont de poziția comunității, oamenii au tot dreptul să le ceară să își îndeplinească mandatul în interesul celor pe care îi reprezintă. Reforma APL presupune, în primul rând, consolidarea administrațiilor locale în interesul cetățenilor, pentru a oferi servicii mai bune și a dezvolta infrastructura. Interesul cetățenilor este plasat pe primul loc, iar principiile reformei urmăresc în primul rând acest lucru. De aceea, este necesar ca autoritățile locale să consulte populația și să țină cont de opțiunea majorității. Procesul de amalgamare voluntară poate fi inițiat în trei moduri: la propunerea primarului, la propunerea a cel puțin o treime din consilierii locali, sau la inițiativa cetățenilor, dacă minimum 10% dintre alegătorii localității semnează o astfel de inițiativă. Indiferent de modul în care este inițiat procesul, decizia finală aparține consiliului local și se adoptă prin votul majorității consilierilor aleși, în cadrul unei ședințe publice. În ceea ce privește situația din raionul Soroca, Cancelaria de Stat este atentă la cazurile în care opțiunea exprimată de cetățeni în cadrul consultărilor publice nu coincide cu decizia finală a consiliului local. Subliniem că legea oferă cetățenilor instrumente concrete pentru a-și face auzită vocea — dreptul de a depune observații scrise, dreptul de a asista la ședința de vot și, acolo unde există susținere suficientă, posibilitatea de a iniția ei înșiși procesul, prin strângerea semnăturilor a minimum 10% dintre alegători. Încurajăm autoritățile locale implicate să continue dialogul cu comunitățile și să caute soluții care să reflecte cât mai fidel voința majorității” ne-a declarat Alexei Buzu.
Totodată în această săptămână ar putea să fie pus punctul pe i, în selectarea satului unde se va afla clădirea administrativă pentru localitățile Vasilcău, Racovăț și Trifăuți. Primele două sate optează pentru ca primăria să rămână anume în satul lor.
