Se știe că Eva biblică, împreună cu Adam, au avut doi copii, după cum stă scris în Cartea Facerii. „Și a pus Adam femeii sale numele Eva, adică viață, pentru că era să fie mama tuturor celor vii” [3.20]. Două idei magistrale cuprinde acest verset: viața și mama tuturor!
Celebrul chirurg-pediatru, acad. Eva Gudumac, își urmează nativ predestinația numelui arhetipal, salvând vieți după vieți și devenind o autentică Mamă salvatoare a miilor de copii basarabeni. Dacă am putea aduna într-un singur loc toți copiii cărora mâinile doamnei academician le-au cusut firul vieții la loc, am avea un oraș al viitorului. Un oraș construit nu din piatră, ci din bătăi de inimă recuperate. Eva Gudumac este, în esență, un arhitect al speranței, care a demonstrat că în medicină, la fel ca în viață, geniul fără compasiune rămâne doar o tehnică rece.
Intrarea în sala de operație a doamnei academician Eva Gudumac nu este doar un act medical, ci un veritabil ritual de speranță. Într-o lume a tehnologiilor reci, mâinile sale, adevărate mâini de aur, rămân instrumentul cel mai precis, ghidate de o intuiție care a sfidat adesea manualele și a rescris destine.
Și-a desăvârșit cu brio studiile la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău cu specializările care i-au definit precizia chirurgicală. Domeniile predilecte de cercetare i-au devenit malformațiile congenitale, patologiile septico-purulente la copii și chirurgia neonatală. Posedă numeroase brevete de invenție și semnează peste 400 de lucrări științifice.
În calitate de mentor și profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, doctor habilitat în științe medicale, a urcat treptele carierei științifice până la demnitatea de academician, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei și coordonator principal al Secției academice Științe ale vieții. „Ordinul Republicii”, titlul „Om emerit” și calitatea de membru de onoare al diverselor academii internaționale completează acest palmares impresionant.
O simbioză rară dintre rigoarea bisturiului și delicatețea sufletească îi definește personalitatea polivalentă. În spatele titlurilor academice se află o femeie cu o forță interioară remarcabilă. Fiind originară din Soroca ștefaniană, satul Tătărăuca Nouă, ea a păstrat mereu acea demnitate a omului de la țară – modestia împletită cu o voință de fier. Întotdeauna vorbește cu drag și recunoștință despre satul natal, despre părinți, bunici și profesorii de școală. Un respect deosebit are față de legenda medicinii pediatrice Natalia Gheorghiu, care i-a fost mentorul călăuzitor și exemplu luminător peste ani.
Este înzestrată cu generozitate providențială, care depășește sfera strict profesională: se spune că pentru Eva Gudumac nu există „nu se poate” atunci când este vorba de suferința umană, mai ales, de cea a copilului. Nimic mai dureros nu există pentru ea decât lacrima copilului și nimic mai prețios decât zâmbetul lui și al părinților recunoscători. Are o prezență caldă, dar autoritară prin competență, care emană o liniște aproape terapeutică pentru cei din jur. Pentru comunitatea medicală din Republica Moldova și nu numai, domnia-sa este mai mult decât un cadru didactic, astăzi fiind apreciată drept simbol de dăruire profesională, reper moral și exemplu de excelență vrednic de urmat.
De la înălțimea catedrei nu a predat doar tehnici chirurgicale, ci a cultivat „simțul clinic” și responsabilitatea etică. Mii de doctori-pediatri în halate albe îi sunt discipoli și urmași recunoscători. Zecilor de promoții de medici le-a insuflat ideea că un chirurg bun trebuie să aibă „ochi de vultur, inimă de leu și mâini de mamă iubitoare”.
Contribuția sa la știință este monumentală – printr-un pragmatism operativ, aplicat direct la masa de operație. A tratat cele mai complexe malformații congenitale și stări septice, domenii unde granița dintre viață și moarte este extrem de fină, iar prin cele peste 80 de brevete de invenție a modernizat protocoalele de tratament, reducând semnificativ mortalitatea infantilă în secțiile de reanimare și chirurgie neonatală.
Ca fost parlamentar, a luptat pentru politici de sănătate publică care să protejeze mama și copilul. Chiar și de la tribuna parlamentului, a rămas, înainte de toate, chirurgul care „taie în carne vie” sechelele sistemului pentru a găsi soluții de însănătoșire a societății.
Cea mai sacră dimensiune a sa rămâne însă misiunea asumată de a fi îngerul păzitor al micilor pacienți. Pentru miile de copii operați, Eva Gudumac este persoana care le-a dăruit „a doua zi de naștere”. Vorbim de iubirea competentă față de micul pacient inconștient. Are capacitatea rară de a vorbi pe limba copiilor, transformând spitalul dintr-un loc al fricii într-unul al speranței. A petrecut zeci de mii de ore în sala de operații, de multe ori în condiții de stres extrem, salvând cazuri considerate „fără șanse”. În chirurgia pediatrică, domeniu în care organele sunt de o fragilitate extremă, adesea realitatea din câmpul operator nu coincide cu imaginile radiologice. Această perspectivă ne poartă în „sfânta sfintelor” a medicinei: este acel moment de grație și tensiune maximă în care protocolul se termină, dar viața pacientului depinde de continuarea actului medical. Aici, academicianul Eva Gudumac părăsește teritoriul savantului care aplică reguli și intră în cel al artistului și inovatorului de geniu.
Atunci când se confruntă cu o anomalie anatomică rară sau cu o complicație neprevăzută, doamna profesor nu se blochează în „ce scrie la carte”. Ea posedă acea inteligență spațială și tactilă care îi permite să „citească” țesutul și să anticipeze cum va reacționa acesta la o sutură sau o rezecție inedită.
Există intervenții în care academicianul Gudumac a trebuit să inventeze tehnici ad-hoc, oferind soluții „născute” sub bisturiu. Este vorba despre clipele în care, pentru a salva un nou-născut de câteva kilograme, a adaptat ustensile sau a creat trasee anatomice noi (anastomoze) care nu fuseseră descrise anterior în tratatele de specialitate. Capacitatea de a găsi soluții „neexistente” nu este o nesăbuință, ci o formă supremă de responsabilitate. Este curajul de a-ți asuma o cale nouă atunci când cele bătătorite duc spre eșec.
Așa se face că pentru Eva Gudumac, bisturiul nu este doar un instrument de tăiere, ci o prelungire a minții. În momentele de impas operator, mâinile chirurgului, degetele sale par să aibă o memorie și o inteligență proprie, găsind calea de salvare acolo unde paginile cărților se termină în alb. Este acea scânteie de divinitate care transformă un medic excepțional într-un magician.
S-a spus adesea că marii chirurgi sunt cei care stăpânesc tehnica perfect. Eva Gudumac demonstrează însă că marii chirurgi sunt cei care pot depăși tehnica. În fața unor cazuri disperate, când literatura medicală tăcea, domnia-sa a avut îndrăzneala de a dialoga direct cu viața, inventând soluții chirurgicale pe loc, sub lumina rece a reflectoarelor din sala de operație, ghidată de intuiția-i fenomenală și de dragostea-i imensă față de micul om inconștient, întins pe masa de operație.
Dincolo de titluri, medalii și premii binemeritate, zâmbetul copilului salvat vine întotdeauna ca supremă cunună de lauri și ca singura „recenzie” care contează cu adevărat. În același timp, am putea sublinia calitatea rară și indispensabilă a muncii în echipă, adeseori fără cuvinte, prin gesturi și priviri desăvârșindu-se acea magie și înțelepciune divină, salvatoare de vieți. Există, cu certitudine, școala Evei Gudumac, care a transformat medicina dintr-o meserie într-o artă, dar și într-un apostolat pentru studenții săi.
Într-o recentă emisiune TV, colegii săi, chirurgi notorii la rândul lor, o percep ca pe o extremă salvatoare a micilor pacienți, ca pe un simbol de savant și ca pe un politician cu viziuni de viitor. A răsunat însă și un acord vibrant al datoriilor materne neîmplinite pentru propria fiică, adesea părăsită în miez de noapte la un nou apel de urgență. Astfel, fiica, astăzi chirurg și ea, a crescut fără mângâierea mamei, în timp ce aceasta mângâia copiii suferinzi pe paturile de spital!
Exemplul vorbește despre „prețul” jurământului de geniu și al datoriei absolute, prin sacrificiul propriei maternități pe altarul salvării altor copii. Acesta-i paradoxul tragic: cu prețul absenței din propria casă, să devii „mama” unor întregi generații de supraviețuitori. Desigur, fiica a înțeles-o și a respectat misiunea mamei, preluând „ștafeta” durerii și a salvării. În siajul unor mari personalități ale medicinei basarabene – Toma Ciorbă, Nicolae Testemițanu, Gheorghe Ghidirim, Natalia Gheorgiu –, Eva Gudumac a ales să aparțină nu doar unei singure familii, ci unei întregi națiuni de părinți care au reînvățat să respire prin copiii lor întorși la viață.
Înzestrată cu un dar al vorbirii simple, clare și de o irezistibilă forță de convingere, doamnei academician îi place deseori să repete: „Iubirea s-o învățăm de la cei tineri, înțelepciunea – de la bătrâni, iar curajul – de la mamele ajunse în pragul disperării!”
…Mereu într-o ținută sobră, elegantă și decentă, semănând cu un dirijor aflat la pupitrul unei orchestre nevăzute, sugerează ideea că există, probabil, un semn de egalitate între memoria practică, preluată prin metode conservatoare, verificate de predecesori, cunoștințele enciclopedice revalorificate constant și partitura unei simfonii de Beethoven, mereu reinterpretate pe viu, prin noile accente de sacrificiu.
Avem impresia că își pregătește discipolii cu aceeași dăruire vocațională precum maestrul în arte, profesoara de vioară Galina Buinovschi își pregătește viitorii mari violoniști pentru scenele lumii. Nu credem că este o comparație exagerată, gândindu-ne la degetele ultrasensibile, care aleargă cu aceeași delicatețe savantă pe strunele nervilor gingași, plăpânzi, și pe notele strigătoare ale organelor celulare, zbătându-se între viață și moarte. Acolo, în sala de operație, pe scena albă, inundată de lumina reflectoarelor, credem că sunt interpretate de către magicianul-chirurg lieduri, arii și drame nu mai puțin sau poate chiar mai profunde și mai nobile decât cele din sălile de concerte.
Și acum, iată, sala a amuțit: iese la rampă dirijorul-chirurg!
Ion Hadârcă, Revista „Moldova”, mai-iunie 2026
