Femeile, persoanele în vârstă și cetățenii fără un loc de muncă sunt categoriile cel mai frecvent vizate în cazurile de corupere electorală pasivă din Republica Moldova. Concluzia aparține unui raport analitic realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), care evidențiază o legătură directă între vulnerabilitatea economică și predispoziția de a accepta mită electorală.
Studiul, realizat cu sprijinul PNUD Moldova, în parteneriat cu UN Women Moldova și finanțat de Norvegia, Canada, Suedia și Danemarca, analizează peste 25.800 de procese-verbale contravenționale și 77 de dosare penale din perioada septembrie 2024 – august 2025.
Datele arată că 61,9% dintre persoanele sancționate pentru corupere electorală pasivă sunt femei. Potrivit autorilor, o femeie are o probabilitate cu aproximativ 20% mai mare decât un bărbat de a fi atrasă în astfel de scheme.
Această diferență nu este explicată printr-o implicare mai mare în rețele ilegale, ci printr-o vulnerabilitate socio-economică mai accentuată. „Factorii economici – în special lipsa unui venit stabil – cresc semnificativ riscul de a accepta mită electorală”, constată autorii raportului.
Profilul dominant al persoanelor vizate este unul clar: vârsta medie depășește 52 de ani, iar persoanele de peste 60 de ani reprezintă peste 38% din cazuri.
–
În același timp, peste 85% dintre cei sancționați nu au un loc de muncă activ – 57,5% sunt neangajați, iar 28,3% pensionari. Femeile predomină în rândul pensionarilor, ceea ce le face și mai expuse presiunilor sau stimulentelor materiale oferite în campaniile electorale.
Raportul scoate în evidență și amploarea fenomenului: peste 25.800 de procese-verbale contravenționale au fost întocmite într-un singur an, ceea ce reprezintă aproximativ 1,1% din populația țării.
Distribuția geografică a cazurilor arată că fenomenul nu este uniform pe teritoriul țării. Cele mai multe procese-verbale au fost înregistrate în regiunea de Nord (39,1%), urmată de Sud (28,4%) și Centru (17,1%). La nivel local, Chișinău (15,4%) și UTA Găgăuzia (13,1%) concentrează cele mai mari ponderi de cazuri, urmate de Bălți și Orhei. Diferențele pot reflecta atât dimensiunea populației, cât și intensitatea rețelelor de influențare a votului, autorii sugerând că, în unele zone, mecanismele de corupere electorală pot avea un caracter mai organizat și sistemic.
Autorii atrag atenția că, în ultimii ani, coruperea alegătorilor a evoluat de la cazuri izolate la mecanisme organizate, cu rețele ierarhice și utilizarea tehnologiilor digitale pentru recrutarea și monitorizarea alegătorilor.
Analiza relevă și vulnerabilități în modul în care sistemul judiciar gestionează aceste cazuri: motivări standardizate ale hotărârilor, diferențe între instanțe și dificultăți în exercitarea dreptului la apărare. În plus, lipsa unor date uniforme și problemele de corelare între procesele-verbale și deciziile instanțelor limitează evaluarea completă a fenomenului.
Autorii raportului recomandă politici publice orientate direct spre categoriile cele mai expuse – femeile, persoanele peste 40 de ani, pensionarii și neangajații. Accentul trebuie pus pe incluziune economică, protecție socială și măsuri de prevenire adaptate acestor grupuri. „Combaterea corupției electorale nu poate fi eficientă fără reducerea vulnerabilităților economice care o alimentează”, concluzionează studiul.
