Planurile topografice istorice ale municipiului Soroca pot fi integrate cu succes în sistemele moderne de coordonate, fără măsurători directe în teren, arată un studiu recent. O cercetare semnată de Ana Vlasenco și Cătălina Șișсаnu demonstrează că datele cartografice vechi pot fi transformate cu o precizie de ordinul milimetrilor, deschizând noi oportunități pentru cadastru, urbanism și dezvoltare locală.
Un studiu realizat de cercetători ai Universității Tehnice a Moldovei propune o soluție concretă pentru una dintre cele mai mari provocări din domeniul geodeziei: integrarea planurilor topografice istorice în infrastructura digitală modernă. Analiza vizează municipiul Soroca și transformarea coordonatelor din sistemul local, utilizat în trecut, în sistemul național MOLDREF99, compatibil cu standardele europene.
Problema nu este una minoră. O mare parte a documentației cadastrale din Republica Moldova a fost realizată în sisteme locale, moștenite din perioada sovietică, ceea ce face dificilă utilizarea acestor date în proiectele actuale de infrastructură și planificare teritorială.
Pentru a rezolva această incompatibilitate, cercetătorii au utilizat planuri topografice la scară 1:500 din arhivele locale, pe care le-au digitalizat și georeferențiat. Ulterior, au identificat 12 puncte geodezice comune între sistemul vechi și cel modern, pe baza cărora au aplicat modele matematice de transformare.
Două metode au fost analizate comparativ: transformarea Helmert (cu 4 parametri) și transformarea afină (cu 6 parametri). Ambele modele au fost testate și validate pe un set suplimentar de opt puncte independente, pentru a verifica acuratețea rezultatelor.
Rezultatele sunt relevante nu doar pentru specialiști, ci și pentru administrațiile locale. Studiul arată că erorile medii sunt extrem de mici — aproximativ 0,002 metri — iar abaterea maximă se încadrează în limitele acceptate pentru lucrările cadastrale de mare precizie. În plus, valorile RMSE au fost de aproximativ 0,0226 m pe axa X și sub 0,008 m pe axa Y, confirmând fiabilitatea metodei.
Un aspect esențial este că această transformare poate fi realizată fără verificări directe în teren. Practic, autorii demonstrează că arhivele cartografice existente, combinate cu baze de date geodezice naționale, sunt suficiente pentru a reconstrui și integra informația spațială în sistemele moderne.
În contextul dezvoltării urbane, acest lucru înseamnă economii semnificative de timp și resurse, dar și posibilitatea de a valorifica un volum mare de date istorice, până acum insuficient utilizate.
Municipiul Soroca, ales ca zonă de studiu, oferă un cadru reprezentativ datorită rețelei dense de puncte geodezice și a diversității reliefului. Aceste caracteristici au permis testarea metodologiei în condiții reale, relevante pentru alte localități din Republica Moldova.
Studiul confirmă că modernizarea infrastructurii geospațiale nu necesită întotdeauna investiții costisitoare în teren. Prin digitalizare și transformări matematice precise, patrimoniul cartografic al Republicii Moldova poate fi readus la viață și integrat în proiecte actuale de cadastru, urbanism și dezvoltare regională. Metodologia poate fi extinsă la nivel național, contribuind la consolidarea Infrastructurii Naționale de Date Spațiale.
