Ex- președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, ar putea rămâne fără o avere care însumează peste 1 milion 157 de mii de lei. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va cere confiscarea acestor bunuri, pe care le consideră ca având caracter nejustificat. Un act de constatare în acest sens a fost emis de autoritate miercuri, 10 decembrie.
Conform actului de constatare emis de ANI, diferența a fost constatată între averea dobândită și veniturile obținute și cheltuielile realizate pe parcursul anilor 2016-2019. Druță a prezentat explicații pentru toate constatările inspectorului de integritate, dar nu toate au fost acceptate.
De exemplu. în cazul apartamentului de peste 126 meri pătrați, trecut pe numele fiicei sale, Druță a menționat că avansul a fost achitat de socrii săi, iar ulterior imobilul a fost înscris pe numele surorii. În cele din urmă, familia a decis să-l înstrăineze în beneficiul fiicei sale, care la momentul tranzacției avea 23 de ani. Fostul magistrat a mai menționat că automobilele la care se face referință în actul de constatare erau folosite ocazional și familia sa nu este beneficiarul efectiv al acestora.
În data de 24 octombrie, 2019, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității președintelui CSJ. În aceeași zi, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție, în comun cu angajații CNA, au efectuat percheziții în biroul judecătorului.
În 2021, Curtea de Apel a anulat hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.375/25 din 24 octombrie 2019. Ulterior, prin decizia din 30 iulie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis recursurile depuse de Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală. Cauza a fost rejudecată în alt complet, iar acțiunea magistratului a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ion Druță este învinuit de îmbogățire ilicită, iar dosarul a ajuns pe masa magistraților în iulie 2022, după trei ani în care urmărirea penală a avut perioade de stagnare.
Conform rechizitoriului, în perioada 2014-2019, atunci când deținea funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul rudelor sale, Druță ar fi obținut în proprietate bunuri imobile pe care le deține în continuare, în valoare totală de 4,5 milioane de lei.
Procurorii precizau că aceasta este valoarea achitărilor oficiale efectuate pentru bunurile imobile, în timp ce prețul mediu de vânzare constituie 12,7 milioane de lei. Aceste mijloace bănești depășeșc substanțial veniturile legale obținute de Ion Druță și membrii familie sale. Judecătorul a avut câștiguri de 831.359 de lei, iar soția acestuia – de 608.978 de lei.
La demersul procurorilor anticorupție și cu autorizarea judecătorului de instrucție au fost puse sub sechestru cinci încăperi nelocative, două – locative și un autoturism, în valoare totală de 12,7 milioane de lei.
În cadrul perchezițiilor, în biroul lui Druță au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc, se arată într-o investigație a Ziarului de Gardă.
Magistratul Ion Druță a fost desemnat președinte al Curții Supreme de Justiție, la începutul lunii mai 2018, într-un concurs în care nu a avut concurenți. Tot el este unul dintre magistrații care, în iunie 2018, au decis să declare inadmisibil recursul primarului ales la alegerile locale noi, Andrei Năstase, și să mențină deciziile Judecătoriei Chișinău, respectiv a Curții de Apel Centru, de invalidare a scrutinului. Ion Druță se număra printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunci, Corneliu Gurin.
Tot Ion Druță este unul dintre magistrații care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Centru.
În martie 2025, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul fostului președinte al CSJ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a contestat soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru, care nu i-a admis cererea de anulare a deciziei de pornire a „urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală” în privința sa. Dosarul în care Druță este învinuit de îmbogățire ilicită se află pe rolul instanței de fond din iulie 2022.
