Ideea că un consum moderat de alcool ar fi lipsit de riscuri este pusă din nou sub semnul întrebării. Un nou studiu publicat în Alcohol sugerează că inclusiv nivelurile considerate până acum „cu risc scăzut” ar putea fi asociate cu modificări la nivelul creierului, mai ales odată cu înaintarea în vârstă.
Cercetătorii din Statele Unite au analizat legătura dintre consumul de alcool, fluxul de sânge din creier și grosimea cortexului, stratul exterior al creierului implicat în funcții cognitive complexe. Rezultatele nu demonstrează că alcoolul provoacă direct aceste modificări, dar indică o asociere suficient de importantă pentru a alimenta dezbaterea despre cât de sigur este, de fapt, consumul ocazional.
Ce au observat cercetătorii
Studiul a inclus 45 de adulți sănătoși, cu vârste între 22 și 70 de ani, fără istoric de tulburare legată de consumul de alcool și fără episoade recente de băut excesiv. Participanții au răspuns la întrebări despre obiceiurile lor de consum din ultimul an, din ultimii trei ani și de-a lungul vieții.
În medie, participanții consumaseră aproximativ 21 de băuturi alcoolice pe lună de-a lungul vieții, iar intervalul analizat a fost între una și 54 de băuturi pe lună. În acest context, o băutură a fost echivalată cu aproximativ 14 grame de alcool pur, adică, în linii mari, o bere, un pahar mic de vin sau un shot de tărie.
Datele au fost comparate cu scanări RMN care au măsurat volumul și grosimea cortexului. Pentru 27 dintre participanți au fost disponibile și măsurători privind perfuzia cerebrală, adică fluxul de sânge din creier. Cercetătorii au observat că un consum mai ridicat de alcool era asociat cu un flux sanguin cerebral mai redus și cu o grosime corticală mai mică.
Asocierea a fost mai puternică în cazul fluxului de sânge decât în cazul grosimii cortexului. Această observație este importantă, deoarece circulația sângelui în creier asigură transportul oxigenului și al nutrienților, dar și eliminarea deșeurilor celulare. O perfuzie mai slabă poate deveni, în timp, un semnal de vulnerabilitate pentru țesutul cerebral.
De ce contează vârsta în această ecuație
Unul dintre cele mai relevante aspecte ale studiului este interacțiunea dintre consumul de alcool și vârstă. Cercetătorii sugerează că efectele unui consum aparent redus s-ar putea acumula în timp, iar creierul ar putea deveni mai sensibil la aceste modificări pe măsură ce organismul îmbătrânește.
Autorii studiului notează că alcoolul considerat „cu risc scăzut” poate avea consecințe asupra integrității țesutului cortical, în special la vârste mai înaintate. Cu alte cuvinte, nu doar excesele evidente ar putea conta, ci și suma multor episoade de consum moderat, repetate ani la rând.
O posibilă explicație menționată de cercetători este stresul oxidativ, un proces biologic asociat cu deteriorarea celulelor. Alcoolul poate contribui la acest tip de uzură internă, iar creierul, un organ foarte dependent de oxigen și energie, ar putea fi afectat subtil înainte ca schimbările să devină evidente în viața de zi cu zi.
Totuși, concluziile trebuie privite cu prudență. Studiul a fost realizat pe un grup mic de persoane, iar măsurătorile au fost făcute o singură dată. În plus, consumul de alcool a fost raportat de participanți, ceea ce poate duce la erori de memorie sau subestimări. Dieta, activitatea fizică și alți factori de stil de viață nu au fost controlați în detaliu.
Cum schimbă studiul discuția despre consumul moderat
Rezultatele apar într-un moment în care tot mai multe cercetări contestă ideea unui prag universal sigur pentru alcool. În Statele Unite, noile ghiduri alimentare pentru perioada 2025-2030 au renunțat la formula anterioară care recomanda maximum două băuturi pe zi pentru bărbați și una pentru femei, optând pentru o formulare mai generală: consum mai redus pentru o sănătate mai bună.
Această schimbare reflectă o dezbatere mai amplă în sănătatea publică. Unele autorități medicale atrag atenția că inclusiv nivelurile scăzute de alcool pot crește anumite riscuri, inclusiv pentru unele tipuri de cancer, în timp ce alte analize au fost mai prudente în interpretarea datelor.
Noul studiu nu închide discuția, dar adaugă o piesă importantă în puzzle: alcoolul ar putea avea efecte subtile asupra creierului chiar și atunci când nu este vorba despre dependență sau episoade de consum excesiv. Pentru cercetători, pasul următor este clar: sunt necesare studii mai mari, desfășurate pe perioade lungi, care să arate dacă aceste asocieri se traduc în schimbări cognitive măsurabile.
Până atunci, mesajul este mai nuanțat decât vechea idee a „paharului sănătos”. Chiar și consumul rar sau moderat poate avea un cost biologic, iar creierul pare să fie unul dintre locurile unde acest cost merită analizat cu mai multă atenție.
