Platforma euparticip.md a pus în dezbatere Strategia de dezvoltare social-economică a municipiului Soroca pentru anii 2015-2020. La dezbaterea moderată de jurnalistul Vadim Șterbate au fost invitați Ion Babici, consilier municipal, care avea și calitatea de expert în perioada elaborării strategiei; Grigore Guțu, arhitect al municipiului Soroca, și viceprimarul municipiului Valeriu Ghimpu, care însă nu s-a prezentat. Invitații au analizat obiectivele stabilite în document și gradul de realizare a acestora până în prezent. Termenul strategiei expiră la finele anului curent.
Participanții au vorbit despre procesul de elaborare a strategiei, acum mulți ani, care s-a realizat cu participarea reprezentanților mai multor instituții, structuri și a societății civile. Prin realizarea obiectivelor stipulate în document, autoritățile publice municipale își propuneau atunci “să transforme municipiul către anul 2020 într-un oraș care să se poziționeze printre cele mai importante centre cultural-istorice din Republica Moldova, să fie un punct atractiv pentru turiști, să ofere oportunități pentru tineret și investitori, cu un nivel înalt de trai și toleranță, în care oamenii trăiesc în bună înțelegere, armonie și respect reciproc”. Principiile de dezvoltare strategică de care și-au propus APL să țină cont sunt: „transparența în procesul decizional; accent pe implicarea participativă a populației; utilizarea rațională a resurselor; asigurarea unui dialog interetnic echitabil; valorificarea patrimoniului turistic”.
„Acesta este un document foarte important nu doar pentru dezvoltarea din surse proprii a municipiului, dar și pentru atragerea investițiilor și surselor în formă de grant. Din păcate, avem strategii, dar nu le aplicăm… Mă refer și la procesul de elaborare a bugetului, deoarece punctul cel mai important al discuțiilor la tema planificării viitorului buget trebuie să fie planul de dezvoltare, dar și planul urbanistic și alte strategii și acestea trebuie intercalate între ele. Totodată, trebuie să avem în vedere resursele pe care le avem atunci când vrem să atragem alte fonduri din afară, or uneori trebuie să vii cu o contribuție proprie”, menționează Ion Babici.
-
Dezbaterile s-au desfășurat în cadrul Proiectului „PRO-DEM” finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer.
Sursa: facebook.com/euparticip.md
Despre importanța surselor financiare a vorbit și Grigore Guțu. “Reieșind din planul de acțiuni strategice cu punctele principale selectate de actorii implicați, trebuia să se țină cont de acoperirea financiară, totodată trebuia să se țină cont de economia locală și de strategia precedentă. Dar însuși documentul votat în consiliu nu a avut sorți de izbândă din start pe motivul acoperirii financiare. Dacă din 2014, în fiecare an se implementa câte un punct din strategie, probabil, până în prezent erau rezultate mai înalte. Au avut un rol negativ influențele politice și neînțelegerile între actorii locali. Per ansamblu, cred că 10-20 la sută din prevederile strategiei sunt realizate”, a menționat arhitectul orașului.
Invitații au discutat în detalii obiectivele stabilite în strategia de dezvoltare, menționând la ce etape se află acestea sau din ce motive nu au fost sau nu pot fi realizate până în prezent. Printre obiective sunt: dezvoltarea economică a municipiului, crearea locurilor de muncă, amenajarea unei străzi pietonale, reconstrucția infrastructurii parcurilor publice etc.
Unele obiective au fost realizate, altele au fost realizate parțial sau deloc, iar în unele cazuri proiectele nu au fost duse la bun sfârșit, astfel încât orașul a pierdut posibilitatea de a se dezvolta (iluminare stradală, construcția stației de epurare), iar autoritățile au rămas doar cu un gol în buget, adică cu cheltuieli pentru proiecte sau studii de fezabilitate, au mai punctat participanții.
La finalul termenului strategia trebuie evaluată și trase concluziile de rigoare, menționează aceștia. Ion Babici: “Cea mai importantă concluzie, în opinia mea, este legată de grupul de implementare. Atâta timp cât nu a fost emisă o dispoziție prin care ar fi numiți oameni concreți, oricine care poate fi o valoare pentru planul de implementare a strategiei, nu are izbândă. În caz contrar, vom reuși, până la sfârșitul anului mai avem timp, și pe baza acestei strategii pot fi elaborate careva proiecte pentru finanțare externă, or atunci când mergi la un donator cu o propunere de proiect, care este parte a unei strategii, nu mai trebuie să demonstrezi că această idee nu este doar a mea, dar a întregii comunități. Strategia este elaborată participativ, aprobată în consiliul municipal, consilierii fiind aleși de cetățeni. În acest caz sunt șanse mari ca donatorul să aprobe proiectul și acesta să fie implementat. Altfel, trebuie să elaborezi independent studii, cercetări etc. În acest context strategia de dezvoltare este un document foarte valoros pentru primărie, el conține totul”.
Grigore Guțu: „Trebuie trase concluzii din perioada adoptării strategiei, de văzut care este termenul-limită al strategiei și de selectat pozițiile reale care pot fi realizate, de găsit donatori care pot asigura financiar realizarea acestora și în perspectivă trebuie revizuită această strategie, de găsit punctele forte și punctele slabe și de completat strategia. Totodată, trebuie de găsit acel motor care ar aduce prosperitate economică, fie vorba de turism, Zona Economică Liberă sau alte proiecte care ar aduce un plus la bugetul local ce ar da posibilitate de a finanța realizarea obiectivelor din strategie. Fără acoperire financiară aceasta rămâne doar o dogmă”.
Pe scurt despre gradul de realizare a unor prevederi din strategie la acest moment:
• Crearea unei zone industriale în orașul Soroca și crearea 1000 locuri de muncă — se duc tratative pentru crearea Zonei Economice Libere la Soroca;
• Construcția podului peste râul Nistru — nu s-a realizat;
• Crearea străzii pietonale: str. Decebal, Ștefan cel Mare până la str. Negruzzi — nu a fost realizat;
• Iluminarea stradală cu aplicarea tehnologiilor de utilizare a energiei solare — nu s-a realizat;
• Reconstrucția capitală a porțiunii de drum Volovița-Soroca — s-a realizat;
• Restaurarea podului Bechir — nu s-a realizat;
• Renovarea capitală a drumurilor și a străzilor de acces intern — s-a realizat parțial;
• Constituirea și amenajarea punctelor turistice interne — nu s-a realizat;
• Restaurarea monumentelor istorice (15 la număr) – nu s-a realizat;
• Reconstrucția capitală a stadionului municipal — realizată parțial;
• Construcția unui complex sportiv polivalent — nu s-a realizat;
• Reconstrucția capitală a infrastructurii și dotarea cu utilaj a școlii sportive orășenești — realizat parțial;
• Centru Social pentru persoane în etate cu nevoi speciale — nu s-a realizat;
• Reconstrucția zidului de protecție de pe malul Nistrului — nu s-a realizat;
• Reconstrucția capitală a infrastructurii parcurilor din orașul Soroca — realizat parțial;
• Reconstrucția lacului de acumulare Ivancea cu îndreptarea și curățirea albiei râulețului Racovăț — realizat;
Reconstrucția canalelor de scurgere a apelor — nu s-a realizat.
***
Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „E timpul să fii activ!” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
