Militant pentru afirmarea identității naționale, colaborator al publicației „Cuvânt Moldovenesc” și promotor al muzicii naționale, Simeon Murafa a cerut în primăvara anului 1917 introducerea limbii române în școlile din Basarabia. Doar câteva luni mai târziu, la 20 august 1917, acesta a fost omorât la Chișinău de o bandă de bolșevici ruși care se retrăgea de pe frontul românesc.
Născut în comuna Cotiujenii, județul Soroca, Simeon Murafa și-a făcut studiile liceale la Chișinău, după care a obținut licența în drept la Universitatea din Kiev.
Fragmentul biografic îl prezintă drept un naționalist moldovean convins și un luptător devotat neamului din care făcea parte. Între anii 1913 și 1917, el a colaborat cu Pan Halippa și Nicolae Alexandri la publicația „Cuvânt Moldovenesc”.
Tot în această perioadă, Simeon Murafa a scris broșura „Cine-s Moldovenii?”, implicându-se activ în promovarea conștiinței naționale. Activitatea sa nu s-a limitat însă la presă și publicistică. Era considerat un cântăreț talentat și a încurajat dragostea pentru muzica națională.
A dus mesajul național printre soldații moldoveni
Simeon Murafa a străbătut frontul Armatei a 9-a ruse de pe fronturile român și bucovinean, unde a promovat ideile românismului în rândul soldaților moldoveni.
Revenit de pe front la Chișinău, el a participat la Congresul Învățătorilor, desfășurat în perioada 11–13 aprilie 1917. În fața participanților, Murafa a rostit un discurs înflăcărat și a transmis solicitarea soldaților moldoveni din Armata a 9-a: „să ceară ca în Basarabia să se introducă limba românească, care să se învețe în școli și după aceasta vom învăța și englezeasca, franțuzeasca, nu numai cea rusească“.
Mesajul său plasa limba română în centrul educației din Basarabia, într-o perioadă în care școala și presa deveniseră spații importante pentru afirmarea identității naționale.
Omorât la Chișinău în august 1917
La 20 august 1917, activitatea lui Simeon Murafa a fost curmată violent. Potrivit fragmentului biografic, el a fost omorât în via lui Andrei Hodorogea din Chișinău de o bandă de bolșevici ruși care se retrăgea de pe frontul românesc. Destinul lui Murafa reunește presa, educația, muzica și acțiunea publică într-o perioadă de profunde transformări. Discursul său de la Congresul Învățătorilor rămâne mărturia unei revendicări istorice: dreptul populației din Basarabia de a învăța în limba română.
Află de AICI și istoriile altor soroceni cunoscuți în lume și aproape necunoscuți acasă…
