Un caz de violență domestică petrecut în nordul țării readuce în atenție fragilitatea relațiilor de familie atunci când la mijloc se află alcoolul, impulsivitatea și lipsa controlului. Un bărbat a fost condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității după ce, în urma unui conflict izbucnit în timpul unei seri petrecute acasă, a agresat fizic partenera de viață.
Fapta s-a produs la sfârșitul lunii martie, într-o gospodărie din raionul Dondușeni. O masă de sărbătoare s-a transformat rapid într-un episod de violență: îmbrânceli, agresiune verbală și, în cele din urmă, o lovitură în cap cu un obiect din sticlă. Femeia a fost diagnosticată cu leziuni care, potrivit expertizei medico-legale, se califică drept vătămare corporală ușoară.
Testul de alcoolemie efectuat imediat după incident a arătat o concentrație ridicată de alcool în organismul agresorului, fapt ce a agravat contextul faptei.
În instanță, bărbatul și-a recunoscut vina și nu a contestat niciuna dintre probele administrate în timpul urmăririi penale. Mai mult, victima a declarat că cei doi s-au împăcat și că își continuă viața împreună, solicitând judecătorului o pedeapsă mai blândă.
Pe fondul acestor circumstanțe – cooperare cu organele de anchetă, lipsa antecedentelor penale și solicitarea expresă de a presta muncă în folosul comunității – instanța a decis aplicarea unei pedepse non-privative de libertate. Sentința prevede 120 de ore de muncă în beneficiul comunității și obligativitatea prezentării la biroul de probațiune în termen de cinci zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În caz de refuz, munca va fi înlocuită cu închisoare, conform legii.
Totodată, agresorul a fost obligat să achite cheltuielile judiciare, iar obiectele ridicate în timpul investigației – considerate corpuri delicte – urmează a fi restituite.
Cazul rămâne un exemplu concret al modului în care violența domestică, deși sancționată de lege, este deseori trecută cu vederea în cadrul familiei, chiar și după agresiuni fizice evidente. Împăcarea nu șterge fapta, iar iertarea nu trebuie confundată cu toleranța față de abuz.
Dincolo de sancțiunea legală, acest caz poate fi privit și ca un semnal de alarmă. Deși instanța a dat o șansă reabilitării prin muncă în folosul comunității, rămâne întrebarea dacă, în lipsa unor măsuri de sprijin psihologic și consiliere, astfel de episoade nu se vor repeta – poate mai grav – în viitor.
