Consiliul raional Soroca nu a reușit, în prima instanță, să obțină recuperarea prejudiciului material invocat de la patru foști responsabili ai Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca. Judecătoria Soroca a respins acțiunea depusă împotriva foștilor conducători după ce a constatat că reclamantul nu a demonstrat exact prejudiciul imputabil fiecărei persoane și legătura directă dintre acțiunile acestora și sumele cerute.
Cauza civilă a vizat încasarea prejudiciului material invocat în urma verificărilor efectuate asupra activității economico-financiare a fostei Direcții Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca, instituție lichidată începând cu 1 ianuarie 2024, în contextul reformei sistemului de asistență socială „Restart”.
Potrivit materialelor examinate de instanță, Consiliul raional Soroca a depus cererea de chemare în judecată la 12 noiembrie 2025. Reclamantul a invocat rezultatele unui control financiar tematic efectuat de Inspectoratul Control Financiar de Stat, care a vizat perioada 1 aprilie 2019 – 31 decembrie 2023 și corectitudinea gestionării patrimoniului, precum și executarea bugetului la capitolul venituri și cheltuieli.
În acțiunea inițială, Consiliul raional Soroca a indicat un prejudiciu total de 1.463,8 mii lei. Sumele vizau mijloace dezafectate, plăți salariale, contribuții de asigurări sociale și prime de asigurare medicală aferente unor plăți salariale calculate neîntemeiat, precum și bunuri casate neîntemeiat.
Ulterior, prin completarea acțiunii, reclamantul a delimitat sumele pe persoane. Astfel, Consiliul a solicitat încasarea a câte 269,6 mii lei, 99,2 mii lei, 865,0 mii lei și 192,9 mii lei de la ultimii conducători ai direcției.
Pârâții nu au recunoscut acțiunea. În fața instanței, aceștia au invocat lipsa probelor directe, lipsa individualizării prejudiciului, caracterul general al calculelor prezentate și faptul că inspectarea financiară a avut loc după lichidarea DASPF Soroca, într-un moment în care documentația instituției era în proces de transmitere sau arhivare.
Instanța a reținut că raportul de control financiar reprezintă un mijloc de probă, dar nu este suficient, de unul singur, pentru a atrage răspunderea materială a foștilor conducători sau a contabilului-șef. Judecătoria a subliniat că, pentru recuperarea unui prejudiciu în baza legislației muncii, angajatorul trebuie să demonstreze cumulativ fapta ilicită, prejudiciul real, legătura de cauzalitate și vinovăția persoanei vizate.
Unul dintre punctele decisive ale hotărârii ține de faptul că instanța a considerat că reclamantul nu a individualizat suficient actele concrete și contribuția personală a fiecărui pârât. Judecătoria a mai indicat că simpla deținere a unei funcții de conducere sau de contabilitate nu este suficientă pentru stabilirea răspunderii materiale.
Instanța a constatat că, înainte de a solicita recuperarea prejudiciului în judecată, Consiliul raional Soroca urma să verifice suplimentar realitatea cifrelor din raport, gradul de vinovăție al fiecărei persoane și să asigure participarea persoanelor vizate la această procedură. În lipsa acestor elemente, acțiunea a fost considerată neîntemeiată.
În hotărâre se menționează că reclamantul „nu a demonstrat mărimea exactă a prejudiciului imputabil fiecărui pârât” și nici „raportul direct de cauzalitate dintre conduita acestora și prejudiciul invocat”. Prin urmare, Judecătoria Soroca a decis: „Acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Consiliului raional Soroca, intervenient accesoriu Direcția Generală Teritorială Nord a CNA, privind încasarea prejudiciului material, se respinge.”
Separat de litigiul civil, în hotărâre se menționează că Centrul Național Anticorupție a informat Consiliul raional Soroca despre transmiterea unor materiale către Direcția urmărire penală a Direcției Generale Teritoriale „Nord”, fiind înregistrat un proces penal pentru examinarea unor acțiuni ale angajaților fostei Direcții. În același timp, pentru alte fapte invocate în sesizare, CNA a constatat lipsa temeiurilor pentru inițierea unor investigații penale sau contravenționale.
Hotărârea Judecătoriei Soroca poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Nord, prin intermediul Judecătoriei Soroca, în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului. Cazul readuce în atenție o problemă sensibilă pentru administrația publică locală: recuperarea banilor publici după lichidarea sau reorganizarea instituțiilor nu poate fi făcută doar în baza unor constatări generale. Instanța a transmis, prin această hotărâre, că prejudiciul trebuie demonstrat concret, individualizat și legat direct de faptele persoanelor chemate în judecată.
