Când euro sau dolarul se scumpește, chiar și puțin, oamenii observă imediat. Cei care primesc bani de peste hotare calculează cât vor primi în lei. Cei care vor să plece în călătorie verifică dacă mai cumpără valută acum sau mai așteaptă. Comercianții, agricultorii și antreprenorii urmăresc cursul pentru că multe produse, utilaje, piese, combustibil sau mărfuri sunt cumpărate din străinătate.
De aici apar și întrebările: cine schimbă cursul? De ce la Banca Națională este un curs, iar la casa de schimb este altul? Înseamnă fiecare creștere a valutei că vine o criză? Ce este, de fapt, cursul valutar?
Ce este cursul valutar?
Cursul valutar arată cât valorează o monedă în raport cu alta. Pe înțelesul tuturor, el ne arată câți lei trebuie să plătim pentru un euro, un dolar, un leu românesc sau altă valută.
Când spunem că leul „scade”, de obicei înseamnă că pentru aceeași sumă în valută trebuie să plătim mai mulți lei. Când spunem că leul „crește”, înseamnă că valuta devine mai ieftină în lei.
Totuși, este important să înțelegem că aceste schimbări nu apar doar pentru că „cineva a apăsat pe un buton”. Cursul valutar este influențat de mai mulți factori economici.
Cine stabilește cursul oficial?
În Republica Moldova, Banca Națională publică zilnic cursul oficial al leului față de principalele valute. Acest curs este folosit mai ales pentru evidență contabilă, rapoarte, calcule oficiale și statistici.
Dar cursul oficial nu este același lucru cu prețul de la ghișeu. Când mergem la bancă sau la casa de schimb, vedem de obicei două cursuri: unul de cumpărare și unul de vânzare. Asta înseamnă că instituția cumpără valuta de la oameni la un preț și o vinde la alt preț.
De aceea, dacă pe site-ul Băncii Naționale vedem un curs, iar la casa de schimb vedem altul, nu înseamnă automat că este o fraudă. Sunt două lucruri diferite: cursul oficial și cursul comercial.
De ce cursul de la ghișeu este diferit?
Casele de schimb și băncile își stabilesc propriile cursuri comerciale. Ele țin cont de cererea oamenilor, de câtă valută au disponibilă, de costuri, de concurență și de riscul ca piața să se schimbe.
De exemplu, dacă mulți oameni vor să cumpere euro sau dolari, valuta poate deveni mai scumpă. Dacă, dimpotrivă, mulți oameni vând valută, iar cererea este mai mică, cursul se poate schimba în sens invers.
Diferența dintre cursul de cumpărare și cursul de vânzare este normală în activitatea de schimb valutar. Important este ca informația să fie afișată clar, iar omul să știe la ce curs vinde sau cumpără.
Ce factori pot influența leul?
Leul poate fi influențat de mai multe lucruri.
Un factor este cererea de valută. Companiile au nevoie de euro sau dolari pentru importuri: combustibil, medicamente, tehnică, produse alimentare, materiale de construcție sau alte mărfuri. Când cererea de valută crește, valuta poate deveni mai scumpă.
Alt factor este oferta de valută. În Moldova intră valută prin remitențe, exporturi, investiții, granturi sau alte transferuri. Dacă pe piață este mai multă valută, presiunea asupra leului poate fi mai mică.
Contează și situația din regiune. Moldova este o economie mică și deschisă, iar ceea ce se întâmplă în țările vecine, pe piețele internaționale sau în comerțul extern poate influența încrederea, prețurile și schimburile valutare.
Un alt element este intervenția Băncii Naționale. BNM poate interveni pe piața valutară pentru a reduce fluctuațiile prea mari, dar asta nu înseamnă că stabilește un curs fix sau că poate controla fiecare mișcare a pieței.
Ce nu este confirmat?
În perioadele în care cursul se schimbă, apar multe afirmații emoționale. Unele pot porni de la fapte reale, dar ajung la concluzii exagerate.
De exemplu, nu este corect să spunem automat că „leul se prăbușește” doar pentru că valuta s-a scumpit într-o zi. Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie privită evoluția pe o perioadă mai lungă, nu doar o captură de ecran.
Nu este confirmat nici că o instituție sau o persoană „ridică” intenționat cursul, fără să existe date clare, documente sau explicații oficiale.
O altă confuzie apare atunci când oamenii compară cursul oficial cu cel de la ghișeu și trag concluzia că „cineva minte”. În realitate, cursul oficial și cursul comercial au roluri diferite.
Unde apare manipularea?
Manipularea apare atunci când informația este prezentată fără context. De exemplu, cineva publică o captură cu un curs de schimb, fără dată, fără sursă și fără să spună dacă este curs de cumpărare sau de vânzare.
O altă tehnică este alarmarea: „vine criza”, „banii nu mai valorează nimic”, „totul se scumpește de mâine”. Astfel de mesaje folosesc frica pentru a provoca reacții rapide.
Mai apare și falsa cauză: „euro a crescut, deci cineva a făcut asta intenționat”. În realitate, cursul poate fi influențat de importuri, exporturi, cerere, ofertă, remitențe, situația regională și alte procese economice.
Ce înseamnă asta pentru oameni?
Familiile care primesc bani de peste hotare sunt afectate direct atunci când schimbă valuta în lei. Agricultorii și antreprenorii pot simți schimbările prin prețurile la combustibil, piese, utilaje sau produse importate. Consumatorii pot resimți efectele indirect, prin prețurile unor mărfuri aduse din străinătate.
Dar asta nu înseamnă că orice modificare a cursului trebuie tratată ca o urgență. Important este ca oamenii să verifice informația și să nu ia decizii doar din panică.
Ce poate face cetățeanul?
Înainte să schimbe bani, cetățeanul poate compara cursurile la mai multe bănci sau case de schimb. Trebuie să fie atent dacă este vorba despre curs de cumpărare sau de vânzare. Dacă vinde valută, îl interesează cursul de cumpărare. Dacă vrea să cumpere valută, îl interesează cursul de vânzare.
Este bine să verifice data informației, sursa și eventualele comisioane. La final, trebuie să ceară și să păstreze bonul.
Iar când vede pe rețele sociale o postare alarmistă despre curs, primul pas nu este distribuirea, ci verificarea: cine a publicat informația, de unde sunt datele și dacă explicația se bazează pe fapte sau doar pe emoții.
Cursul valutar nu este un mister și nici nu trebuie explicat prin panică. Este rezultatul mai multor factori economici, iar pentru cetățeni cel mai important este să înțeleagă diferența dintre cursul oficial, cursul de la ghișeu și mesajele care încearcă să transforme o schimbare normală într-o sperietoare publică.
Sponsorul rubricii: Caffe Napoli
