Criza din Găgăuzia, discutată la Președinție. Maia Sandu a inițiat dialogul cu liderii locali

Informația despre întâlnire a fost făcută publică de deputatul APG Vladimir Kîssa, în cadrul unei intervenții la Radio Moldova Comrat. „Unii deputați au fost invitați și știu că și corpul primarilor a primit invitație. Poate acesta este primul semnal din partea președintelui pentru a găsi un consens în această chestiune. Trebuie să înțelegem că alegerile trebuie să se desfășoare și, cel mai important, legal. În cele din urmă, instanțele judecătorești decid când recunosc mandatele”, a declarat deputatul, citat de hotnews.md.

În data de 10 aprilie, Adunarea Populară a prezentat Chișinăului componența grupului de lucru interparlamentar din partea Comratului, la o lună de la lansarea invitației de dialog. Grupul are misiunea de a identifica soluții pentru organizarea alegerilor în UTA Găgăuzia. Centrul de Investigații Jurnalistice a organizat două cluburi de presă, la care au fost invitați reprezentanți ai puterii centrale, dar și din regiune. În timp ce Chișinăul insistă pe alinierea reglementărilor electorale la Codul Electoral național, deputații din regiune afirmă că astfel ar fi încălcat principiul autonomiei.

Membrii grupului din partea Comratului sunt deputații regionali. Demian Caraseni va fi copreședinte al grupului de lucru comun. Din grup mai fac parte Nicolai Dudoglo, Grigore Cadin, Vladimir Kîsa, Petru Ianioglo, Alexandr Diulgher, Serghei Zaharia, Ruslan Unilovschi, Grigore Diulgher, Dmitri Manastîrli și Valeriu Manastîrli,

În data de 10 martie, Legislativul de la Chișinău a stabilit componența nominală a grupului de lucru parlamentar pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia.

Grupul de lucru este o platformă de dialog permanent între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei. Acest instrument de colaborare a fost instituit în 2015, iar grupul de lucru este constituit dintr-un număr egal de legiuitori din Chișinău și Comrat.

Autoritățile de la Chișinău insistă ca reglementările electorale din UTA Găgăuzia să fie racordate la legislația Republicii Moldova, astfel încât să se asigure desfășurarea alegerilor libere și corecte în regiune. Opinia a fost exprimată în cadrul unor discuții cu reperezentanți ai grupului parlamentar comun Chișinău-Comrat. Dialogul a fost mediat de Centrul de Investigații Jurnalistice, care a organizat o nouă ședință a Clubului Jurnaliștilor de Investigație, pe subiectul blocajului electoral din regiune.

Larisa Voloh, copreședinta Grupului parlamentar comun de lucru, a subliniat că în cadrul grupului „o să ne ținem de constituționalitate și de toate prevederile legale care funcționează în Republica Moldova, nu poate să existe o lege locală specială care să fie deasupra prevederilor constituționale”. Ea a subliniat că Republica Moldova trece printr-un proces de modernizare, inclusiv legislativă, pe când în Găgăuzia funcționează o lege votată în 1994, care conține prevederi învechite, dar și anticonstituționale.

„Legislația națională trebuie implementată în toate regiunile țării noastre și fiecare organ de administrare locală trebuie să țin cont de modificările în legislație”, a subliniat Larisa Voloh, menționând că autonomia va exista în continuare, în modul în care a fost gândită, însă anumite prevederi pe partea administrativă, politică, trebuie să fie aduse în concordanță cu legislația națională.

„Noi trebuie să discutăm pe această platformă parlamentară despre cum să modificăm această lege, cum să transpunem în legile locale din autonomie prevederile legii naționale, încât instituțiile din Găgăuzia să fie funcționale. Astăzi avem o autonomie nefuncțională. O Adunare populară căreia i-a expirat mandatul, un bașcan care e condamnat definitiv, un președinte al Adunării populare condamnată, încă nu este definitivă (n.r. sentința) și un grup de întreg de membrii ai Executivului din Găgăuzia care au apărut de nicăieri, au ieșit în fața unui ecran mare și au fost desemnați ca oamenii care vor conduce executivul în autonomia Găgăuză. Avem un sistem de alegeri locale pe circumscripție unde un deputat în Adunarea Populară poate să fie ales cu 100-200 de voturi – 35 de deputați care reprezintă 35 de unități administrativ teritoriale din Găgăuzia”, a mai subliniat Voloh.

Igor Chiriac, membrul Grupului parlamentar comun de lucru, consideră că dovadă a necesității ajustării legislației electorale aplicate în Găgăuzia sunt alegerile regionale din 2023, care au fost complet fraudate.

„Colegii din UTA Găgăuzia doresc ca în cadrul alegerilor regionale să fie aplicată o lege care a fost votată de ei cu mulți, mulți ani în urmă și ei să meargă pe aceeași lege. Dar noi ne uităm că această lege vine în contradicție cu Codul electoral, nu este corectă, a demonstrat că în cadrul alegerilor n-a putut face față proceselor mari de corupere. Atunci de ce noi ne temem să aplicăm Codul electoral pe teritoriul UTA Găgăuzia în cadrul alegerilor regionale?”, a declarat oficialul.

El a menționat că Codul electoral al Republicii Moldova a suportat mai multe îmbunătățiri în ultimii ani, grație cărora, în cadrul alegerilor din 2024, 2025 s-a reușit de a face față încercărilor masive din partea Federației Ruse de a influența procesul electoral din Republica Moldova. La fel, Igor Chiriac a pus la îndoială cât de credibil este un organ electoral care nu a făcut față proceselor de corupere electorală în trecut.

„Dacă nu au fost în stare, acel organ electoral, în 2023, atunci când se fraudau alegerile, când se corupeau legătorii, când nimeni nu ducea evidența câți bani cheltuie pentru promovarea unui candidat, pentru ca un candidat să desfășoare campania electorală, atunci de ce noi acum ar trebui să credem că lucrurile s-au schimbat, că aceeași componență, cu aceeași modalitate de numire a organului electoral din Găgăuzia, o să schimbe lucrurile?”, se întreabă el.

Reprezentanții Chișinăului consideră că și membrii din organul electoral regional trebuie să fie supuși verificării integrității, conform legislației naționale, similar membrilor din organele electorale de circumscripții.

Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghii Leiciu, consideră că Legea privind autonomia Găgăuză este una bună, care a fost elaborată cu suportul partenerilor internaționali, corespunde tuturor normelor și funcționează. El subliniază că autoritățile centrale controlează toate domeniile „apărare, securitate, justiție, politica monetară, bancară. Această este prerogativa exclusiv a centrului. Și Găgăuzia, pe parcursul acestor ani, niciodată nu a pus întrebarea privind lărgirea competențelor sale”.

Leiciu menționează că autoritățile UTA Găgăuzia vor accepta doar modificările ce vor impulsiona mișcarea țării înainte, dar nu cele care limitează autonomia. În privința cazurilor de corupție electorală, înregistrate în cadrul alegerilor din autonomie din ultimii ani, Leiciu a remarcat faptul că Șor nu a fost un produs al Găgăuziei.

„Șor nu a fost produsul nostru, Șor a fost produsul țării – Orhei, Bălți, Taraclia și abia apoi el a ajuns în Găgăuzia”, a spus Gheorghii Leiciu.

Blocajul electoral din UTA Găgăuzia este cauzat, în principal, de lipsa de voință politică în regiune, iar căile judiciare pentru ieșirea din impas sunt clare și trebuie să aibă la bază legislația Republicii Moldova.

Această opinie a fost împărtășită de participanții la Clubul de presă cu subiectul „Alegerile din UTA Găgăuzia: între criza juridică și factorii de destabilizare”, organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. Experții au menționat că autoritățile de la Chișinău sunt gata să susțină intențiile bune de la Comrat, doar că în Adunarea Populară nu există deocamdată un consens.