La 17 martie 1944, trupele sovietice au trecut Nistrul pe la Cosăuţi, la 18 martie au ocupat oraşul Soroca şi satul Şeptelici, apoi au ajuns în Bădiceni, iar înaintarea a tot continuat. Atunci oraşul Soroca devine pentru câteva luni capitala Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
Între timp, mii de familii de basarabeni s-au refugiat peste Prut, căci știau de la ocupația din vara anului 1940 ce-i așteaptă pe cei care și-au iubit și servit Țara. Se cunoaște că din județul Soroca ar fi plecat 1670 de familii (este vorba doar de cei înregistrați, căci numărul real al refugiaților ar fi mult mai mare).
La Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău s-a păstrat cam două treimi din acea listă, cu numele cetățenilor din județul Soroca refugiați, dar și localitățile cu numele celor la care s-au adăpostit. Dacă vă regăsiți părinții, buneii sau străbuneii pe listă, scrieți-ne în comentarii istoria lor, căci în spatele unor nume se ascund istorii dramatice ale conaționalilor noștri pe care ar fi bine să le cunoaștem, că să înțelegem trecutul și să nu-l repetăm pe viitor.
Sursa: Fondurile Agenției Naționale a Arhivelor din Chișinău
Vezi și:
ZI NEAGRĂ ÎN CALENDAR: 80 de ani de la ocuparea repetată a Sorocii de armata sovietică / VIDEO
Interesant că din anumite sate au plecat cu duiumul și din altele nici unul..