La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 electoratul va avea o misiune pe cât de importantă, pe atât de responsabilă or, pentru a alege corect este nevoie de cât mai multe informații despre candidații la un loc în legislativ. În acest context, colegii de la anticorupție.md au făcut un lucru mare creionând PROFILUL ELECTORAL al concurenților, pe care vi le propunem și atenției Dumneavoastră.
****
În primăvara acestui an, tema unirii cu România a revenit în prim-planul vieții publice din Republica Moldova. Lansarea Platformei Reîntregirii Naționale, pe 29 martie, în simbolica Sală a Unirii, a marcat începutul unui proces de coagulare a forțelor unioniste, care s-a concretizat, în august, prin crearea Blocului Unirii Naționale (BUN) – alianță electorală ce reunește Partidul Național Liberal, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și un număr impresionant de personalități publice, inclusiv semnatari ai Declarației de Independență din 1991.
Platforma Reîntregirii Naționale, revenirea la obiectivele din 1918
Martie 2025. Sala Unirii din Chișinău, încărcată de simbolism istoric, unde, în 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, a devenit în martie punctul de pornire al unei noi mișcări civice – Platforma Reîntregirii Naționale (PRN). Inițiatorii, între care istorici, foști demnitari și lideri de opinie, au subliniat necesitatea unui front comun al forțelor unioniste și transformarea unirii cu România din temă de nișă într-un obiectiv de interes național.
„Ori devenim români și redevenim stăpâni la noi acasă, ori rămânem moldoveni în forma moldovenistă stalinistă”, a spus atunci istoricul și fostul deputat Anatol Țăranu, subliniind miza istorică a inițiativei. La rândul său, istoricul Ion Negrei a afirmat că Republica Moldova este „o frântură dintr-un neam” și că idealul statului independent nu poate fi realizat fără reconectarea la spațiul românesc.
Platforma a fost constituită de istorici, academicieni, jurnaliști, deputați din primul Parlament și reprezentanți ai societății civile, care au semnat un manifest pentru reafirmarea identității românești și combaterea stereotipurilor moștenite din epoca sovietică.
De la bun început, fondatorii au spus clar că scopul final este crearea unei reprezentări unioniste autentice în viitorul Parlament.
Cronologia formării blocului
După lansarea PRN, mișcarea a început să se extindă rapid în raioanele țării, să organizeze mese rotunde și să pregătească un program politic. În iunie, Consiliul de Coordonare al PRN a aprobat regulamentul pentru întocmirea „Listei Naționale” de candidați, menită să aducă în prim-plan persoane cu integritate și experiență profesională.
Pe 25 iulie, Platforma a făcut un apel public către toate partidele și liderii euro-uniuniști să se consolideze înainte de alegerile parlamentare. „Numai unirea forțelor unioniste poate asigura o majoritate stabilă și poate opri reculul spre influența rusească”, a fost mesajul transmis.
Momentul decisiv a venit pe 3 august 2025, când PRN a organizat primul său congres. La eveniment au participat delegați din 24 de raioane și două municipii, reprezentând peste 90% din structurile teritoriale deja create. În cadrul congresului a fost adoptat programul electoral, lista națională de candidați și Declarația de constituire a Blocului Unirii Naționale (BUN) – alianță formată juridic din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și Partidul Național Liberal, anunțându-se deschiderea și pentru alte partide unioniste.
„Nu construim doar o listă electorală, ci o șansă reală pentru unioniști de a avea o voce puternică în Parlament”, au declarat liderii la finalul congresului.
Două partide unioniste – două istorii diferite
Blocul electoral „Unirea Națiunii – BUN” este format din două partide cu profil și parcurs distinct: Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” (PRNA).
PNL este una dintre cele mai vechi formațiuni politice de orientare liberală din Republica Moldova, având rădăcini în mișcarea liberală de după destrămarea URSS. Reconstituit în 2006 sub conducerea Vitaliei Pavlicenco, PNL s-a afirmat ca promotor consecvent al ideii de unire a Republicii Moldova cu România și al integrării în NATO și UE.
De-a lungul anilor, PNL a participat la mai multe cicluri electorale, inclusiv în alianțe importante și s-a făcut remarcat și prin pozițiile ferme privind accelerarea proceselor de reîntregire națională.
Spre deosebire de PNL, Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” este o formațiune creată acum un an – în 2024, care a adus un suflu nou în mișcarea unionistă. Condus de Valentin Dolganiuc – fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și semnatar al Declarației de Independență – PRNA promovează un mesaj tranșant: reîntregirea națională trebuie să devină o prioritate de stat, iar România – principalul partener strategic al Chișinăului.
Cele două partide și-au unit forțele în Blocul „Unirea Națiunii” pentru a răspunde cererii alegătorilor unioniști de a avea o singură listă electorală și pentru a oferi electoratului unionist o alternativă comună și mai puternică în alegerile parlamentare din 2025.
În acest fel, BUN propune o platformă care reunește experiența politică a PNL și energia noii formațiuni PRNA, dar și un spectru larg de personalități din societatea civilă, profesori, medici și deputați din primul Parlament.
O listă cu „greutate istorică”
Lista de candidați ai Blocului BUN pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, care include 79 de persoane, a fost depusă la Comisia Electorală Centrală pe data de 17 august 2025.
Printre candidații propuși de BUN se numără șase deputați din primul Parlament al Republicii Moldova – legislativul care, în 1991, a votat Declarația de Independență. Lista reunește 7 doctori în știință, 2 academicieni, ex-deputați, istorici, profesori universitari, economiști, medici, foști miniștri și reprezentanți ai societății civile.
Printre numele cele mai cunoscute se regăsesc istoricul Anatol Țăranu, fost ambasador și deputat, Ion Negrei, ex-vicepremier și autor a numeroase lucrări dedicate Unirii din 1918, Alexandru Arseni, profesor de drept și unul dintre semnatarii Declarației de Suveranitate, poetul și deputatul din primul Parlament Ion Hadârcă, dar și Valentin Dolganiuc, liderul Partidului Reîntregirii Naționale ”ACASĂ, semnatar al Declarației de Independență a Republici Moldova, deputat în primul Parlament.
„Am vrut să aducem în fața alegătorilor nu doar politicieni de profesie, ci și oameni care au marcat momente esențiale din istoria noastră recentă”, au declarat liderii blocului, subliniind că majoritatea candidaților provin din afara partidelor.
ION HADÂRCĂ, deputat în primul Parlament al R. Moldova: „Sunt personalități cu integritate, prestanță socială, vizibile în spațiul public. Același Anatol Ţăran, istoricul Ion Negrei, istoricul Ion Petrenco, constituționalistul Alexandru Arsene, deputați din primul Parlament, cei care au fost la temelia Declarației de Independență. Suntem deschiși şi lista mai poate fi precizată, modificată pentru dialog, pentru a reintegra şi a forma împreună o mișcare puternică care ar prezenta valorile românești”.
Programul: Unirea ca soluție de modernizare – „Am votat independența, acum e timpul să votăm reîntregirea”
Programul electoral al BUN pornește de la ideea că reîntregirea cu România este „cea mai rapidă cale către Uniunea Europeană”.
Candidatul BUN, Anatol Țăranu// Sursa: Pagina de pe Facebook a Partidului Reîntregirii Naționale ACASA
Blocul își propune să declare Republica Moldova „al doilea stat românesc” și să accelereze aderarea la Uniunea Europeană prin reîntregirea spațiului românesc. Printre priorități se numără:
- semnarea unui tratat de „frațietate” cu România pentru unificarea sistemelor monetar, energetic, medical, de educație, transport și social;
- realizarea reformei administrativ-teritoriale după model românesc, prin reorganizarea în județe și comune, măsură care ar reduce cheltuielile publice cu circa 20 miliarde lei anual;
- retrocedarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei confiscat în perioada guvernării comuniste și transferat Mitropoliei afiliate Patriarhiei Moscovei;
- adoptarea unei legi a salarizării în sectorul public, cu plafonarea salariilor și reducerea discrepanțelor majore – cel mai mare salariu urmând să fie cel al președintelui republicii, de 40 000 lei;
- acordarea unui adaos anual de 1000 lei pentru cetățenii români din Republica Moldova, cu sprijinul României.
BUN declară că va participa la guvernare doar ca parte a unei majorități parlamentare pro-occidentale, având ca obiectiv principal integrarea europeană prin reunirea cu România. Blocul mizează pe obținerea a 20–25 de mandate parlamentare pentru a putea crea o fracțiune unionistă care să participe la guvernare alături de alte formațiuni pro-europene.
„Am votat independența, acum e timpul să votăm reîntregirea”, spun liderii blocului în întâlnirile cu alegătorii. Ei prezintă Unirea nu doar ca un act de dreptate istorică, ci și ca o soluție pragmatică pentru modernizarea instituțiilor și creșterea nivelului de trai.
Mesaje și lozinci
Mesajele BUN se axează pe mobilizarea unioniștilor:
- „BUN e votul cel mai BUN!”
- „Noi am votat independența, noi vom vota reîntregirea!”
- „Pentru Europa, pentru România, pentru Reîntregire!”
Apelurile liderilor pun accent pe „demnitate națională”, „solidaritate” și „un vot care să garanteze ireversibilitatea parcursului european”. Blocul promite o campanie activă pe teren și pe rețelele sociale, pentru a ajunge la unioniștii din întreaga țară.
Autor: Natalia VIȘANU, anticoruptie.md
