De fiecare dată când sunt majorate tarifele la apă pentru soroceni, auzim întrebări, iar în ultimii ani acestea se observă şi în comentarii pe rețelele de socializare, în care oamenii se arată nedumeriți de faptul că pe malul Nistrului apa este mai scumpă decât în alte orașe, aflate la zeci de kilometri distanţă. Așa că am decis să aflăm cum se formează tariful și cât de importantă este distanța față de sursa de apă la calcularea tarifelor.
Ultima majorare a tarifului la apă în municipiul Soroca a avut loc în această toamnă, el crescând de la 19,56 lei la 26,26 lei pentru un metru cub de apă la consumatorii casnici, iar pentru noncasnici a rămas neschimbat – 35,20 lei pentru un metru cub de apă (fără TVA).
Regia Apă-Canal Soroca, pusă pe brânci de politicienii locali
Pentru început am mers la SA „Regia Apă-Canal Soroca”, operatorul care aduce apa în casele sorocenilor. Întreprinderea, care anterior era Direcția de Apeduct și Canalizare, a fost transformată în societate pe acțiuni, având ca fondator Consiliul Municipal Soroca, aceasta fiind parte din condițiile unui proiect implementat acum mai bine de un deceniu. Schimbarea avea la bază planurile de dezvoltare a operatorului, dar de-a lungul a multor ani au tot fost delegați la conducere și în calitate de membri ai consiliului de administrație, reprezentanți de tot soiul, inclusiv aleşi locali care aveau alte obiective. Or întreprinderea a fost băgată în datorii, iar unii consilieri chiar au fost nevoiți să fugă din Republica Moldova.
Mihai Ojog, directorul administrativ al SA „Regia Apă-Canal Soroca”, consilier municipal și raional, afirmă că în prezent întreprinderea are costuri mari de întreținere. El crede că operatorul nu se dezvoltă inclusiv pe motiv că pe lângă municipiu este obligat prin contract de delegare să aprovizioneze cu apă satele Egoreni, Zastânca, Rublenița, Bulboci, Regina Maria și Hristici din raionul Soroca.
„Atunci când s-au făcut contractele de delegare, noi am fost pioneri, iar redevența (suma ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru folosirea sau dreptul de folosință a unor active corporale sau necorporale – dexonline) a fost calculată ca cheltuielile de amortizare. Noi atunci am fost obligați, iar alții deja după noi nu au mai făcut această greșeală, de exemplu operatorul de la Florești a stipulat în contract că se achită redevența doar în caz de profit. Când a fost trasă apa prin sate primarii nu au intrat în esență, se grăbeau să dea mai repede apă la lume. Noi avem sate în care nu doar că nu putem vorbi de venit, dar acumulările lunare de la oamenii din sat sunt mai mici chiar decât redevența”, spune Mihai Ojog.
Cât privește tarifele, ne-a lămurit mai explicit economista SA „Regia Apă-Canal Soroca”, Inga Orbu, consilieră în consiliul municipal și cel raional Soroca, care a elaborat fișa de fundamentare trimisă Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).
„Pentru fișa de fundamentare se iau toate cheltuielile pentru personal, materiale, întreținere și exploatare, redevența este solicitată în acel tabel, noi scriem că este de peste două milioane de lei, dar ANRE o scoate fiindcă noi nu o achităm. În rest, atunci când se măresc cheltuielile, asta se răsfrânge și asupra tarifului. O mare parte din elementele ce influențează tarifele țin de cheltuielile de personal și plata pentru energia electrică. Dacă, de exemplu, din ianuarie 2026 se va majora cuantumul minim de salarizare la 6.300 lei, automat trebuie să cerem un nou tarif, altfel nu vom face față cheltuielilor, căci noi și așa nu avem venit”, spune doamna Orbu.
Sperietoare electorală sau informare obișnuită: „După alegeri la Soroca se va mări tariful la apă”
Acelaşi oraş, tarife diferite
Apropo, în Soroca sunt două tarife pentru apă pe care-l plătesc consumatorii, este vorba în special de non-casnici. Majoritatea dintre aceștia sunt asigurați cu apă de întreprinderea municipală, dar sunt și din cei care au apeduct direct de la Întreprinderea Interraională de Stat „Acva – Nord”, care pompează apa din Nistru și apoi o vinde SA „Regia Apă-Canal Soroca”, dar și Întreprinderii municipale Regia „Apă-Canal-Bălți”. Spitalul raional „Anatolie Prisacari”, de exemplu, are două sedii, cel amplasat în vale, pe strada Mihail Kogălniceanu primeşte apă de la Regia Apă-Canal Soroca” cu 35.20 de lei pentru un metru cub (plus TVA), iar spitalul din partea de sus a orașului, de pe strada Nicolae Testemițanu, de la „Acva – Nord”, cu 6,09 lei pentru un metru cub (plus TVA), un tarif de șase ori mai mic. Conducerea „Regia Apă-Canal Soroca” este supărată pe faptul că „Acva – Nord” nu vinde doar apă angro, susţinând că aceasta nu ar fi corect și că o astfel de întreprindere ar trebuie să distribuie apa doar operatorilor, și doar ultimii să o furnizeze consumatorilor finali.
Notă: Conform raportului anual pentru 2024, Regia Apă-Canal Soroca este în proces de restructurare şi prestează servicii de asigurare cu apă către 15.138 abonați, dintre care 373 sunt persoane juridice şi 14.766 consumatori casnici, în timp ce de servicii de canalizare beneficiază 8.267 abonaţi, dintre care 263 persoane juridice şi 8.004 persoane fizice. Întreprinderea a finalizat anul trecut cu pierderi de 2,63 milioane lei, la un venit anual de 24,03 milioane lei.
Cum sunt acumulate datoriile
SA „Regia Apă-Canal Soroca” procură apa de la „Acva – Nord” la un preţ de 6,09 lei pentru un metru cub (fără TVA), iar fiecare majorare pentru întreprinderea care pompează apa și o livrează operatorilor, este urmată și de o majorare pentru consumatorul final.
„Tariful de la apă s-a majorat la ei, înseamnă că automat majorăm tariful și noi, ne spune Igor Focșa, directorul tehnic al SA „Regia Apă-Canal Soroca”. Problema cea mare este că ANRE nu ne-a modificat tariful îndată după ce le-au majorat lor, dar după trei luni. Timp de trei luni noi am acumulat deja peste un milion și jumătate de lei datorii în plus față de „Acva – Nord” acum ne fugărim ca să achităm diferența asta”, adăugă directorul.
De fapt, aceste datorii sunt doar vârful icebergului, căci timp de peste un deceniu întreprinderea „Regia Apă-Canal Soroca” a acumulat o datorie de circa 32 de milioane de lei către ÎIS „Acva – Nord”. La 1 ianuarie 2012 datoria era de peste 9 milioane de lei, în 2015 s-a majorat la peste 11 milioane, în 2020 peste 24 de milioane de lei, iar în ultimii cinci ani s-au mai adăugat încă opt milioane de lei. 
Igor Focșa critică pe de o parte şi modul cum tarifele sunt adoptate de ANRE, căci, în opinia sa agenția a ales doar două tipuri de tarife, casnici și non casnici, fără a diferenția agenții economici de instituțiile bugetare. În același timp acesta recunoaște că datoriile și probleme întreprinderii se datorează politizării tarifelor încă de pe timpul când acestea erau decise de consiliul municipal, mai ales că printre găselnițele autorităților erau și tarifele flexibile, în funcție de cantitatea de apă consumată.
Critici la adresa ANRE
“Dacă luăm la bază studiul de fezabilitate elaborat anterior pentru primăria Municipiului Soroca, noi încă din 2015 trebuia să avem acest tarif de 26 de lei, ca să putem acoperi toate cheltuielile și să ne putem dezvolta”, zice Igor Focșa.
Potrivit lui cu tariful actual întreprinderea nu poate supraviețui. „Totul depinde de acumulări, dar să nu uităm că noi avem și pierderi, căci o parte dintre rețelele noastre sunt vechi, doar unele au fost renovate. Iar atunci când apar cheltuieli mai mari, totul este pe spatele consumatorilor. Întreprinderea avea datorii față de Ministerul Finanțelor și la salarii, dar le-am achitat”, zice directorul.
Igor Focșa spune că întreprinderea a acumulat datorii şi ca urmare a contractelor de delegare de la primăriile unor sate, care ar fi fost „făcute prostește”.
„Noi ca operator am fost obligați să luăm în gestiune niște rețele de la care nu avem profit. Recent a ieșit din funcțiune stația de pompare din satul Regina Maria, care deși aparține primăriei este la noi prin contract de delegare și iată pentru vizita unui expert de la Chișinău doar ca să o vadă, am achitat 15.000 de lei. Pentru reparație probabil vom avea un cont de peste 50 mii lei, cheltuielile se vor regăsi în următorul tarif pentru toți consumatorii, inclusiv cei din municipiul Soroca”, menţionează Igor Focșa.
Potrivit lui, după ce Consiliul raional Soroca a extins rețeaua de apă, satele trec automat la operatorul din Florești, fiindcă Regia Apă-Canal Soroca este în procedură de insolvabilitate. Așa este în prezent cu satul Alexandru cel Bun, aceeași cale o vor urma și alte sate care se vor conecta la rețea. Şi dacă la Soroca tariful pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă în cazul consumatorilor casnici este de 26,26 lei pentru un metru cub, apoi la întreprinderea Servicii Comunale Floreşti tariful este de 31,39 lei pentru un metru cub.
„Când tarifele erau aprobate de Consiliul Municipal Soroca, situația era alta și mai corectă pentru instituțiile bugetare cum ar fi grădinițele, școlile sau spitalele. Doar că atunci politica a fost la bază și datoriile de 32 de milioane de lei care s-au acumulat sunt consecințele politicii. Consilierii trebuiau să majoreze tariful după cheltuielile reale, dar nu o făceau ca să nu piardă alegătorii”, spune directorul.
El mai spune că ar fi bine ca ANRE să facă unele consultări „inclusiv cu noi, operatorii, și situația ar fi mai bună”. Totodată menţionează şi faptul că după creşterea tarifelor, scade consumul, ceea ce denotă că locuitorii economisesc.
„Dacă anterior noi procuram 130 mii de metri cubi de apă de la „Acva – Nord”, acum cu tariful nou, procurăm deja 110 mii metri cubi. Apropo, la noi tariful este încă mic, studiul de fezabilitate prevede ca din cauza creditelor pe care le avem, tariful să fie mai mare ca să le acoperim și pe ele. În prezent, de exemplu, noi nu achităm creditele. Deja vreun an nu avem profit și nu este de unde”, mai spune Igor Focșa.
ANRE: tarifele depind de eficiența activităţii operatorilor
Am încercat să aflu de ce într-un oraș ca Soroca tarifele la apă sunt la fel de mari sau mai mari ca în orașe așezate mai departe de Nistru şi cât de mult contează distanța de la sursa de apă pentru tarif. În cadrul clubului de presă „Protecția consumatorilor de energie electrică și termică, gaze naturale, servicii de alimentare cu apă și canalizare: probleme întâmpinate de consumatori și instrumentele de care dispun pentru a le soluționa”, organizat de Expert-Grup la 4 noiembrie 2025, Alexandru Straistari, șeful secției relații cu consumatorii ANRE a spus că „Atunci când ANRE aprobă tarifele, se bazează pe calcule”.
„Metodologia de calcul și regulile sunt aceleași pentru toți operatorii din Republica Moldova. Activitatea operatorilor însă este diferită în funcție de mai mulți factori: particularitatea localităților, sursa de apă, starea rețelelor, câți consumatori sunt, etc. Principiul pe care se ghidează ANRE este eficiență maximă la costuri minime. Soroca are un relief specific, și cheltuielile de pompare pentru energia electrică vor fi diferite decât pentru alte localități cu alt relief sau cu alt număr de locuitori. Sunt cheltuieli individuale pentru fiecare operator”, a declarat reprezentantul ANRE.
Ulterior am făcut o solicitare de informații către ANRE, pentru a înțelege mai bine formarea tarifelor.
„Structura cheltuielilor, care stau la baza stabilirii tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și epurare a apelor uzate furnizat/prestat consumatorilor finali, este una complexă”, a răspuns ANRE pentru Observatorul. Aceasta include:
1) Cheltuieli de procurare (extragere/captare) a apei;
2) Cheltuieli materiale;
3) Cheltuieli de personal;
4) Cheltuieli de întreținere și exploatare a sistemului public de alimentare cu apă și de canalizare;
5) Cheltuieli de distribuire și administrative ale operatorului;
6) Cheltuielile privind amortizarea mijloacelor fixe și a imobilizărilor necorporale aflate la balanța operatorului;
7) Nivelul redevenței;
8) Cheltuieli pentru energia electrică;
9) Cheltuieli privind achiziționarea contoarelor consumatorilor casnici;
10) Cheltuieli aferente consumului tehnologic și pierderilor normative de apă;
11) Alte cheltuieli operaționale aferente serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare”.
Cât privește distanța de la sursa de apă primară pentru calcularea tarifelor, acest lucru pare să nu conteze. „Cu referire la sursa de apă pentru operatorul S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” relatăm, că apa pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă potabilă este preluată de la Î.I.S. „Acva-Nord”. Iar, conform prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, Î.I.S. „Acva-Nord” aplică un tarif unic pentru întreaga arie de operare, indiferent de distanța de la sursa de captare/procurare a apei. Cu referire la discrepanțele dintre tarifele utilizate de operatori, acestea se explică prin existența unui șir de factori care influențează valoarea tarifelor stabilite pentru fiecare operator în parte, precum: volumele de apă furnizate consumatorilor; sursele de alimentare cu apă; procesul tehnologic de captare, pompare, tratare, filtrare, transport, distribuție și furnizare a apei; consumul tehnologic și pierderile de apă în rețea; relieful terenului și amplasarea teritorială; volumul apelor uzate deversate în sistemul de canalizare; lungimea rețelelor de alimentare cu apă și celor de canalizare; numărul de stații de pompare a apei și a stațiilor de pompare a apelor uzate; materialele folosite în procesul de producție; tehnologiile folosite la epurarea apelor uzate (metode mecanice, mecano-chimice, biologice și terțiare, întru diminuarea cantității/ concentrației poluanților, astfel încât la evacuarea lor să respecte condițiile de evacuare impuse prin reglementările în vigoare); investițiile efectuate în sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare; starea tehnică a rețelelor de apă și de canalizare și a utilajelor/instalațiilor utilizate la prestarea/furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, etc” se mai spune în răspunsul ANRE.
Unde sunt cele mai mari şi mai mici tarife
Ca să analizăm tarifele aprobate sau avizate până acum de ANRE pentru furnizarea apei, am decis să ne uităm care este situația prin alte orașe și municipii. Astfel, dacă tragem cu ochiul prin regiune, la Florești apa costă 31,39 lei/m3 (casnici) și 35,09 lei/m3 (non-casnici), la Drochia – 22,96 lei/m3 (casnici) și 39,44 lei/m3 (non-casnici), la Bălți – 26,96 lei/m3 (casnici și non-casnici). Cel mai mic tarif pentru apă este în municipiul Chișinău – 12,99 lei/m3 (casnici și non-casnici), iar cea mai scumpă apă o beau clienții Î.M. „Apa Canal Basarabeasca” 45,55 lei/m3 (casnici și non-casnici), ÎM „Servicii Comunale Glodeni” 42,66 lei/m3 (casnici) și 54,83 lei/m3 (non-casnici) și Î.M. „Apa-Canal” Edineț 32,95 lei/m3 (casnici) și tocmai 76,12 lei/m3 (non-casnici).
În acelaşi timp datele ANRE relevă că Apa Canal Chişinău are şi cel mai mare număr de consumatori – 141.000 (de aproape 9 ori mai mulţi ca în Soroca), adică peste 31,4% din totalul beneficiarilor de furnizare de apă prin sisteme publice (circa jumătate de milion în 2024). Un număr mai mare de consumatori semnifică şi volume mai mari de apă. În plus la Chişinău se află şi cea mai mare parte din întreprinderile mari consumatoare de apă. Astfel anul trecut Apa Canal Chişinău a livrat circa 70 milioane metri cubi de apă, adică mai mult de două treimi din tot volumul de apă din ţară, arată raportul anual al ANRE.
Datele analizate arată că la un număr similar de consumatori, tarifele pentru populaţia din Soroca sunt cu circa 10% mai mari decât cele de la Orhei sau Ungheni, dar mai mici cu circa 15%, decât la Floreşti.
În ceea ce ține de necesitatea ca anume ANRE să aprobe tarifele, dar nu Consiliul municipal, instituția invocă prevederile legislaţiei. „Prerogativa de aprobare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare furnizat/prestat de către toți titularii de licență a fost atribuită ANRE prin Legea nr. 133 din 27 iunie 2024. Scopul legiuitorului a fost de a elimina tergiversarea aprobării tarifelor de către consiliile locale, și de a asigura corectitudinea determinării și aprobării acestora. Or, anterior, în marea majoritate a cazurilor, inacțiunile autorităților publice locale au generat înrăutățirea situației economico-financiare a operatorilor din domeniul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, degradarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciului dat și, în consecință, periclitarea continuității, sau chiar sistarea alimentării cu apă și a prestării serviciului de canalizare”.
Tariful flexibil la apă discutat la ultima şedință a consiliului orășenesc (VIDEO)
Vitalie Rapcea: „Neperformanța managerială și instabilitatea financiară contribuie inevitabil la un tarif final mai ridicat”
Cu faptul că anume ANRE ar trebui să aprobe tarifele, dar nu consiliile locale, este de acord și Directorul de Program Expert-Grup, Vitalie Rapcea. El consideră că trecerea responsabilității de aprobare a tarifelor către ANRE a fost necesară pentru a elimina influențele politice din acest proces și pentru a asigura stabilirea unor tarife corecte și fundamentate.
„Consiliile municipale nu dispuneau de capacitatea tehnică pentru a analiza în detaliu costurile reale ale operatorilor, iar deciziile lor erau adesea amânate sau ajustate în funcție de interese politice, ceea ce a dus la acumularea datoriilor, degradarea infrastructurii și calitatea redusă a serviciilor. Spre deosebire de consiliile locale, ANRE este o autoritate autonomă care ia decizia de aprobare a tarifelor în baza unei metodologii unice la nivel național, nu în funcție de ciclurile electorale. ANRE verifică fiecare categorie de cheltuieli și intervine acolo unde identifică costuri nejustificate, asigurând transparența, neutralitatea și protecția consumatorilor, precum și sustenabilitatea și eficiența pe termen mediu-lung în prestarea serviciilor de alimentare cu servicii de apă și canalizare. Politizarea tarifelor și neajustarea acestora în timp util poate duce la ineficiența sau chiar periclitarea întregului sistem de aprovizionare cu apă și canalizare.”, spune Rapcea.
În opinia expertului, managementul deficitar și procedura de insolvabilitate, afectează în mod direct tarifele. „Un operator administrat slab nu reduce pierderile, nu optimizează consumul de energie, nu întreține corespunzător rețeaua și nu reușește să atragă investițiile necesare pentru reabilitarea și dezvoltarea rețelei, ceea ce duce la creșterea costurilor de operare. Insolvabilitatea limitează suplimentar capacitatea operatorului de a moderniza infrastructura, generează cheltuieli suplimentare și îngreunează funcționarea curentă. ANRE nu permite includerea datoriilor nejustificate în tarif, însă trebuie să recunoască costurile minime necesare pentru asigurarea funcționării. Astfel, neperformanța managerială și instabilitatea financiară contribuie inevitabil la un tarif final mai ridicat pentru consumatori”.
La Bălți, la fiecare metru cub de apă sunt incluși 4,32 lei cheltuieli de personal, iar la Soroca 8,38 lei
Cât privește întrebarea principală de ce la Soroca apă e mai scumpă decât în alte oraşe, expertul a comparat fișele de fundamentare pentru determinarea tarifelor pentru anul 2025 la serviciul public de alimentare cu apă al ÎM „Regia Apă-Canal Bălți” și al SA „Regia Apă-Canal Soroca”.
„Chiar dacă Soroca este situată lângă sursa de apă, prețul serviciului nu este determinat doar de distanța la care este pompata apa sau consumul tehnologic, dar și de volumul consumat, de costurile fixe precum ar fi cele administrative și de personal, costurile asociate investițiilor de renovare a infrastructurii de apă și canalizare etc. În localitățile mai mari, cum este Bălți, aceste costuri se împart la un număr mult mai mare de consumatori, ceea ce reduce prețul pe metru cub. Suplimentar, contează și volumul de apă consumat, dacă consumatorii utilizează un volum mai mare de apă atunci și costurile fixe se distribuie la un volum mai mare de apă consumată ceea ce reduce, în ultimă instanță, costul unui metru cub de apă consumată. Grație metodologiei unice și transparenței în procesul de aprobare a tarifelor, aceste diferențe tarifare și cauzele acestora pot fi identificate și explicate. Spre exemplu, din fișele de fundamentare pentru determinarea tarifelor pentru anul 2025 la serviciul public de alimentare cu apă al ÎM „Regia Apă-Canal Bălți” și al S.A. „Regia Apă-Canal Soroca” vedem că, cheltuielile la un metru cub de apă acceptate în calcularea tarifului celor două întreprinderi diferă. Astfel, la Bălți în fiecare metru cub de apă sunt incluși 4,32 lei cheltuieli de personal, iar la Soroca 8,83 lei”, explică Vitalie Rapcea. Astfel diferențele tarifare se explică prin cauze obiective, conchide expertul.
În concluzie constatăm că dacă plătim acum tarife mari, aceasta se datorează şi alegerilor pe care le-am făcut în trecut, când la conducerea localităţii au fost promovate persoane, care în loc de dezvoltarea întreprinderilor, le-au dus spre faliment.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.
