Profil Electoral // Partidul Liberal: rol titular pe scena politică, antractul forțat și revenirea pe valul eurointegrării

 După mai mulți ani de absență din politica activă, în anul curent Partidul Liberal (PL) a anunțat că va participa la alegerile parlamentare din septembrie 2025. În cariera sa politică, PL a fost membru în cadrul celor două alianțe parlamentare pentru integrare europeană – AIE I, care a avut un parcurs scurt din cauza dizolvării Parlamentului după ce nu s-a reușit alegerea președintelui țării, și AIE II, în cadrul căreia PL a susținut candidatul de compromis la funcția de președinte al statului, Nicolae Timofti. PL i-a revenit fotoliu de președinte al Parlamentului în cadrul AIE I, care a fost ocupat de liderul formațiunii, Mihai Ghimpu. Tot liderul PL a deținut, în 2009 și 2010, interimarul funcției de președinte al Republicii Moldova, după ce Vladimir Voronin a demisionat. PL a fost și în opoziția coaliției de guvernare și a trecut printr-o fuzionare și o scindare.

Pentru alegerile parlamentare din 2025, PL a înaintat o listă de 57 de candidați, în frunte cu Mihai Ghimpu. Programul electoral al formațiunii este Uniți pentru UE și Țara noastră!

Rădăcini reformiste

PL este succesorul Partidului Reformei, înregistrat la 28 septembrie 1993, condus de liderul Mişcării de Eliberare Naţională, Preşedintele cenaclului „Alexe Mateevici”, Anatol Şalaru. În 2005, se decide schimbarea denumirii partidului în Partidul Liberal, iar președinte este reales Mihai Ghimpu, care deținea funcția din anul 1998.

Principalele obiective, conform Programului politic al formațiunii, sunt respectarea şi asigurarea suveranităţii naţionale, a independenţei, unităţii şi integrităţii Republicii Moldova; retragerea armatei şi a arsenalului militar al Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică.

PL a fost consecvent în apărarea adevărului istoric despre românismul Republicii Moldova și despre genocidul asupra moldovenilor săvârşit de regimul comunist de ocupaţie din 28 iunie 1940. În perioada în care a deținut funcția de Președinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a decretat ziua de 28 iunie „Ziua ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”.

A țintit Parlamentul, dar a ajuns întâi la primărie

Partidul Liberat a participat în alegerile parlamentare din 1994, 1998 şi 2001, dar nu a ajuns în Parlament.

Totodată, PL participă și în goana după fotiliul de primar al mun. Chișinău, pentru care candirează Dorin Chirtoacă. În 2005 el se plasează pe locul 2 în alegerile locale, însă acestea nu sunt validate din cauza prezenței insuficiente la vot, iar în 2007 Chirtoacă este ales în funcția de primar general al capitalei. Aceaasta este prima victorie obținută de PL. În 2011, Chirtoacă este reales în funcția de primar general.

Doi ani mai târziu, PL reușește să ajungă în Parlament, unde constituie Coaliția de guvernare Alianța pentru Integrarea Europeană (AIE) alături de Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Alianța Moldova Noastră. În acea legislatură PL i-a revenit funcția de președinte a Parlamentului, care a fost ocupată de liderul formațiunii, Mihai Ghimpu. În 2009-2010, Ghimpu a deținut și funcția de președinte interimar al Republicii Moldova.

După două tentative de alegere a candidatului AIE la funcția de Președinte al țării, care au eșuat în lipsa suportului Partidului Comuniștilor pentru candidatul propus, Parlamentul a fost dizolvat și au fost organizate alegeri parlamentare anticipate.

După anunțarea rezultatelor alegerilor anticipate din 2010 suspansul în societate s-a păstrat, partidele fiind în multiple ture de negocieri privind constituirea unei aliante în Parlament. Partidele negociau la greu distribuirea funcțiilor și un consens era dificil de atins. După o lună de discuții și negocieri, PLDM, PDM și PL au anunțat crearea Alianței pentru Integrarea Europeană II (AIE II), printre obiectivele căreia erau integrarea europeană; reintegrarea ţării; supremaţia legii; creştere, economică sustenabilă; descentralizarea puterii.

În componența Coaliției de guvernare, PL votează investirea Guvernului Filat, în 2011. La sfârșitul anului 2011, cele trei partide au semnat un „Supliment la Acordul privind constituirea Alianţei pentru Integrarea Europeană”, prin care se obligă să nu admită o altă alianţă de guvernare decât AIE și se angajează să ofere suportul politic deplin Guvernului AIE, Parlamentului şi Preşedinţiei.

În același an, PL își lărgește rândurile după ce decide să fuzioneze cu Mişcarea „Acţiunea Europeană”, condusă de Veaceslav Untilă.

În perioada AIE II parlamentarii din nou au întâmpinat dificultăți în procesul de numire a șefului statului. După mai multe discuții cu „grupul socialiștilor” liderii AIE II au anunțat că vor susține candidatura lui Nicolae Timofti la funcția de președinte al Republicii Moldova.

AIE II – prin scandal spre AIE III

La puțin timp după așezarea prafului negocierilor privind numirea președintelui, AIE II trebuie să facă față unui scandal cauzat de un incident tragic în Pădurea Domnească. În decembrie 2012, în timpul unei vânători în Pădurea Domnească cu participarea mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv procurori și magistrați, a fost rănit mortal un om de afaceri, iar incidentul a fost tăinuit de către participanți. Atunci distribuirea funcțiilor între membrii AIE II a fost revizuită, prim-vicepreședintele și președintele Parlamentului au fost demiși, șeful Serviciului Fiscal a fost arestat, fiind bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

În februarie 2013 PLDM s-a retras din alianță, liderul formațiunii declarând că AIE necesită o revizuire, deoarece în forma existentă „conducea la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”. În martie, Guvernul Filat a fost demis, după ce Partidul Comuniștilor a înaintat o Moțiune de cenzură, acuzând că mulți membri ai Guvernului sunt implicați în scheme de corupție. PL s-a abținut de la vot, însă mai târziu, în același an, nu a susținut candidatura lui Vlad Filat înaintată repetat pentru funcția de prim-ministru.

În aprilie 2013, în interiorul PL a avut loc o scindare, în urma căreia o parte din membrii săi au constituit Partidul Liberal Reformator. În timp ce grupul liberal-reformator a votat, în mai 2013, pentru noul Guvern condus de Iurie Leancă, PL a anunțat că trece în opoziție față de noua coaliție de guvernare.

În iulie 2015, PLDM, PDM şi PL au creat Alianța pentru Integrare Europeană III, în cadrul căreia au fost discutate mai multe candidaturi pentru funcția de prim-ministru, în final fiind votat Valeriu Streleț. În doar câteva luni, în octombrie, Guvernul Streleț a fost demis, PL din nou s-a abținut de la vot.

La 15 octombrie 2015, procurorul general a solicitat în ședința Parlamentului retragerea imunităţii liderului PLDM, Vlad Filat, solicitare fost susținută de 79 de deputați, inclusiv cei din fracțiunea PL.

Pe fundalul neînțelegerilor în Parlament și a protestelor în stradă, în ianuarie 2016, a fost investit Guvernul Filip, candidatura lui Pavel Filip, propusă de PDM, fiind susținută de deputați din facțiunea PL.

PL, în declin

Instabilitatea persistă în societate, în AIE III și Guvern, dar și în interiorul PL. În cadrul partidului au loc discuții despre performanța joasă a formațiunii, care se încheie cu schimbări în structura acesteia, fiind demis prim-vicepreşedintele Anatol Şalaru, ulterior demis și din funcția de ministru al Apărării.

În cadrul Alianței, disensiunile majore au fost cauzate de iniţiativa PDM de a schimba sistemul electoral – de la cel proporțional, la uninominal, care nu e fost susținută de PL. În mai 2017, după reţinerea primarului general, Dorin Chirtoacă, în „dosarul parcărilor cu plată”, calificată de PL drept o decizie politică, Mihai Ghimpu a anunțat că formațiunea sa părăsește coaliția de guvernare.

„Am mers peste tot doar pentru a nu admite alegeri anticipate, ca ulterior partidele pro-ruse să nu vină la guvernare, dar din păcate timpul arată că nu am fost apreciați nici de cetățeni, nici de colegii din majoritatea parlamentară. Această coaliție ne-a costat foarte mult, inclusiv pierderea imaginii politice a mea și a colegilor mei.

Chipurile se luptă cu corupția, dar de fapt se luptă cu Partidul Liberal, se luptă pentru a compromite acest partid. Acest partid, care toată viața a fost anticomunist, care a luptat pentru dreptate, adevăr, prosperitate. În ianuarie 2016 a lăsat totul la o parte și numele propriu, și demnitatea și onoarea, am fost blamați de oameni, care nu ne-au înțeles. Dar am mers în coaliție pentru a nu avea alegeri anticipate și pentru a nu permite ca pro-rușii să conducă republica”, a declarat Mihai Ghimpu.

Următorul candidat în cadrul alegerilor locale al PL, vicepreședintele partidului, Valeriu Munteanu, a primit suportul a doar 3.61% din alegători. În turul II PL și-a anunțat suportul pentru candidatul comun al Platformei DA și PAS Andrei Năstase, însă alegerile nu au fost validate.

În 2017, patru deputați au părăsit fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal invocând diverse motive, inclusiv lipsa de democrație în interiorul partidului.

Când autoritățile au făcut publice raportul Kroll privind frauda bancară, Mihai Ghimpu a ieșit cu o declarație că, prin publicarea – în limba engleză, înainte de sărbători – a unor fragmente din raportul Kroll, este o bătaie de joc de cetățeni și de partenerii de dezvoltare. Documentul publicat de BNM nu a inclus informaţia esenţială, cum ar fi numele administratorilor firmelor pe conturile cărora au fost transferaţi banii furaţi, numele angajaților BNM care au autorizat schimbarea banilor în valută străină pentru a putea fi transferați peste hotare. Ghimpu acuza atunci că o asemenea atitudine denotă că pe investigarea jafului secolului s-a pus cruce, decizia aparţinând lui Plahotniuc şi Dodon, iar conducerea țării este controlată politic.

În 2018, președinte al formațiunii devine Dorin Chirtoacă.

În decembrie 2018, PL a anunțat că a decis să participe în alegerile parlamentare din 2019 în cadrul blocului ACUM, alături de  PAS, PPDA și PLDM. În ianuarie, PL s-a înscris în cursa electorală și președintele formațiunii, Chirtoacă, a îndemnat alegătorii să voteze candidați unioniști și pro-europeni „pentru a debarca regimul odios Plahotniuc-Dodon-Șor”. Către partidele unioniste și cele pro-europene el s-a adresat cu chemarea să înainteze în circumscripțiile uninominale un singur candidat din partea tuturor și anume cel care are cele mai multe șanse de câștig. În rezultatul alegerilor, PL nu a intrat în Parlament.

 

În 2021, Mihai Ghimpu a revenit la conducerea PL. Formațiunea, în acel an, nu s-a înregistrat pentru participare în alegeri.

PL a susținut, în 2024, referendumul privind aderarea la UE, aceasta fiind o „soluție intermediară” pentru unirea Republicii Moldova cu România. El a îndemnat alți foști șefi de stat și președinți de parlament pro-europeni să sprijine referendumul, subliniat că alternativa este de a „lăsa soarta cetățenilor pe mâinile agenților Kremlinului”.

Lansarea în cursa electorală pentru alegerile din anul curent a PL a avut loc în mun. Ungheni, „la un pas de Țara noastră, România”.

„Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la fel ca și în 2016, când PL a respins cererea partidelor pro-ruse de a provoca alegeri anticipate pentru a deturna cursul european, sunt mai importante ca niciodată, pentru că în această zi se va decide: ori continuăm cursul integrării în UE, ori ne întoarcem înapoi în cadrul Imperiului Rus de care vrem să scăpăm odată și pentru totdeauna”, a declarat Mihai Ghimpu.

Campania liberală pro-referendum

La Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, echipa PL a cutreierat țara pentru a explica moldovenilor avantajele integrării europene. Partidul  a lansat campania „Președinții pentru Referendum”.

Într-o vizită la Telenești, de exemplu, Mihai Ghimpu a explicat ce miză are pentru țară apropierea de UE.

„Între o ploaie puternică care îneacă și spală tot în calea sa și o ploaie liniștită, ce ați alege? Desigur că o ploaie liniștită.  UE este o ploaie liniștită care hrănește pământul cu apă. UE este o uniune de state democratice bazată pe valori cum ar fi libertatea și bunăstarea omului, libera circulație între țările UE, piață comună, ajutor considerabil statelor membre prin alocarea de fonduri, siguranța și pacea zilei de mâine”, a menționat Ghimpu.

Liberalul a lansat și o altă întrebare.

„Acum să vedem, cine-i Rusia? Rusia cred că este ca o ploaie foarte puternică care spală și îneacă totul în calea sa, un potop, putem zice. Nu avem dreptul să trecem cu vederea ocuparea Basarabiei, războiul din 1992 de pe Nistru, războiul  împotriva Georgiei, iar astăzi – un război nedrept împotriva Ucrainei”, a explicat Ghimpu.

Ghimpu a mai accentuat că fiecare vot contează, pentru a nu permite „taberei pro-ruse să stopeze drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”.

Ghimpu a făcut declarații similare și la Varnita.

„ Federația Rusă și sateliții săi duc o luptă pe viață și pe moarte împotriva referendumului. Consider că este nevoie de a mai explica cetățenilor care este diferența dintre UE și Rusia putinistă. Primul lucru este nivelul de trai al oamenilor. Dacă vom trece Nistrul, vom observa lesne diferența. Și în privința infrastructurii, și asistenței sociale, și serviciilor, și educației, sănătății, și calității drumurilor. Noi ne aliniem tot mai mult la nivelul de viață european, ei, cei din așa zisa rmn, au rămas la nivelul fostei URSS”, a spus Ghimpu.

Liderul PL a mai spus că cea mai bună soluție este Unirea cu România, doar că, deocamdată, nu există circumstanțe pentru realizarea ei.

„Odată ce nu avem o majoritate care ar susține această idee de unitate, pasul corect este integrarea în UE. Să alegem beneficiile UE, în locul cizmei rusești, care aduce doar sărăcie și război. Să alegem lumea civilizată, care se bazează pe valori, respect reciproc și responsabilitate! Uniune, unde omul și libertatea lui sunt lucruri sfinte”, a conchis Ghimpu.

În perioada în care a exercitat funcția de președinte interimar al Republicii Moldova, Ghimpu a semnat Decretul care confirmă ocupația rusească de la 28 iunie 1940. Totodată, acesta a dispus desecretizarea arhivelor de stat. A semnat cu președintele României, Traian Băsescu, și primul Acord prin care Republica Moldova a primit un ajutor frățesc de 100 milioane de euro.

Vicepreședinta formațiunii, Corina Fusu, a activat timp de 17 la Compania Teleradio-Moldova. În 2007, când candidatul PL, Dorin Chirtoacă, a devenit primar general al capitalei, Fusu a devenit consilier municipal, fiind președinta fracțiunii în Consiliul municipal Chișinău. În 2008 este aleasă în calitate de vicepreședintă a PL, iar în 2009, când partidul a acces în Parlament, a devenit deputată până în 2015, când a fost numită în calitate de ministrul al Educației.

În 2014, în calitate de vicepreședintă Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a votat pentru interdicţia de a difuza pe teritoriul Republicii Moldova pentru radiodifuzorii care sprijină separatismul și transmit mesaje violente. La fel, ea, alături de colegii de partid, a solicitat asigurarea accesului presei la ședințele legislativului, calificând restricțiile impuse mass-media drept limitarea accesului cetăţenilor la informaţie veridică. Deputaţii PL s-au alăturat și protestelor jurnaliștilor împotriva „țarcului” amenajat pentru ei în sediul Parlamentului, organizate în contextul Zilelor Libertăţii Presei, în 2014.

Scandaluri financiare

În 2010, portalul Anticoruptie.md a scris despre un scandal în care s-a pomenit PL în legătură cu finanțarea ilegală a partidelor. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost atunci audiat la Procuratura Generală în legătură cu o presupusă finanțare ilegală a formațiunii în alegerile din acel an. Jurnaliștii de investigație au constatat atunci că membrii partidului, având venituri modeste, au donat sume impunătoare formațiunii politice.

În 2016, Partidul Liberal a ajuns în antenția presei și a organelor de drept, într-un alt scandal cu iz financiar, după ce s-a aflat că întreprinderi conduse de parteneri de afaceri ai liderului PL, au obținut contracte de zeci de milioane de lei cu instituții subordonate partidului – Calea Ferată, întreprinderile municipale Exdrupo și Autosalibritate, Parcul Urban de Autobuze.

Avere și interese în lista PL

Conform declarației de avere a președintelui PL, Mihai Ghimpu, acesta a avut o singură sursă de venit – pensia, din care a obținut 152.191 de lei, iar soția sa a primit 160.000 de lei din pensie.

Familia Ghimpu deține un apartament de 151 m², cumpărat în 2014, o mașină de marca Mercedes GLC, obținut în 2021 și un garaj. Mihai Ghimpu a declarat două conturi bancare cu 132.000 și 108.000 lei.

Vicepreședinta formațiunii, Corina Fusu, a declarat la Comisia Electorală Centrală un venit din pensie de 108.000 lei, proprietate asupra unui lot pomicol și unei căsuțe de vacanță de 28,5 m² primite din donație și a unui apartament obținut prin partaj, în 2022.

Candidatul cu poziția nr. 3 din listă, Dorin Zghibarța, primarul comunei Morozeni, declară un venit din salariu de 205115.69 de lei. El deține trei terenuri agricole, obținute în 2005, două terenuri intravilane aflat improprie din 1992, o casă de locuit al cărui proprietar este din 1960 și a unui autoturism Skoda Fabia, anul producerii 2009. La fel, el declară că deține acțiuni a Moldova Agroindbank.

Candidata Elena Pisarenco, vice-directoare la liceul Lucian Blaga din Tiraspol, a avut, în 2024, un venit din salariu de 140.000 lei, alți 65.000 de lei din salariul soțului. Familia sa are în proprietate, din 1995, un apartament.

Candidații incluși în lista PL au cele mai diverse profesii, printre ei se regăsesc mai mulți pedagogi, lucrători medicali, asistent social, contabil, agronom, juriști, pompieri, perceptor fiscal, inginer electric, conferențiar universitar.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Partidul Liberal a desemnat 57 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.