După ani de confruntări judiciare, un fost primar al orașului Florești a pierdut procesul prin care solicita daune morale de 200.000 de lei, acuzând o fostă subalternă și Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării de hărțuire procedurală și afectarea imaginii sale publice. Judecătoria Soroca a respins integral cererea, argumentând lipsa probelor și invocând protecția legală a plângerilor depuse către autorități.
Hotărârea a fost pronunțată de Judecătoria Soroca, sediul Florești, în urma unei acțiuni civile lansate de fostul edil împotriva unei foste angajate a primăriei și a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Reclamantul a solicitat instanței obligarea celor doi pârâți la plata în solidar a sumei de 200.000 de lei, reprezentând daune morale, plus cheltuielile de judecată.
Reclamantul a susținut că în perioada 2018–2023 a fost „terorizat” printr-o serie de plângeri depuse împotriva sa la organele de urmărire penală și la instanțe, în care era acuzat de hărțuire sexuală. Acesta a afirmat că acțiunile l-au afectat profund psihic, au dus la destrămarea familiei sale și au generat prejudicii de imagine în comunitate: „Cum putea el să se uite în ochii oamenilor, doar nu putea să le explice la fiecare că nu a fost așa ceva.”
Fosta angajată a Primăriei Florești, la rândul ei, a declarat că a fost supusă avansurilor și gesturilor inadecvate din partea fostului edil, ceea ce a determinat-o să depună plângeri. Deși o parte din acuzații nu au fost susținute de probe suficiente pentru începerea urmăririi penale, Consiliul pentru Prevenirea Discriminării a emis o decizie în 2018, în care constata că ea a fost victima unui act de victimizare și recomanda primăriei măsuri pentru prevenirea discriminării la locul de muncă.
În fața instanței, Consiliul a argumentat că a acționat conform mandatului legal, iar sesizările depuse de femeie au fost protejate de prevederile privind libertatea de exprimare și dreptul de acces la justiție.
Judecătorul a subliniat că, potrivit legii, o persoană nu poate fi trasă la răspundere civilă pentru faptul că a sesizat autoritățile competente cu privire la presupuse fapte ilegale, atâta timp cât nu există probe că acele plângeri au fost făcute cu rea credință sau în mod defăimător.
Instanța a mai reținut că reclamantul nu a adus dovezi suficiente privind o legătură directă între plângerile depuse și prejudiciile psihice sau de imagine invocate. Astfel, cererea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, inclusiv solicitarea de compensare a cheltuielilor de judecată. Părțile au la dispoziție 30 de zile pentru a ataca hotărârea cu apel la Curtea de Apel Nord.