Republica Moldova înregistrează un nivel scăzut de diagnosticare și intervenție la vârste fragede. Doar cinci la sută dintre copiii cu dizabilități sunt identificați până la vârsta de trei ani. În intervalul 3-7 ani ponderea copiilor cu dizabilități este de trei ori mai mare și reprezintă aproape 20 la sută, se arată într-un studiu realizat de Asociația LUMOS. Identificarea tardivă, lipsa programelor de tratament și recuperare crește riscul pentru dezvoltare în rândul copiilor.
Guvernul a aprobat un plan pentru un cincinal
Pentru a răspunde în mod complex la problemele cu care se confruntă copiii și familiile acestora, Guvernul a aprobat un regulament-cadru privind organizarea și funcționarea serviciilor de intervenție timpurie și a standardelor minime de calitate pentru astfel de servicii. Autoritățile s-au angajat să deschidă în următorii cinci ani 24 de centre specializate în identificarea precoce a tulburărilor de dezvoltare la copii și includerea lor în programe de abilitare și reabilitare. În cadrul centrelor vor activa echipe interdisciplinare care vor acordată asistență pentru dezvoltarea și asigurarea incluziunii educaționale și sociale a copiilor cu dizabilități.
Dilema autorităților: Cifre sau rezultate
Statisticile arată că aproximativ doi la sută din copii se nasc cu probleme de sănătate. Astăzi în Republica Moldova sunt luați la evidență peste zece mii de copii cu anumite grade de dizabilitate. Ivan Puiu este conferențiar la Catedra medicină de familie a Universității de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”. El spune că în realitate numărul acestora ar fi mai mare din cauză că o bună parte nu sunt luați la evidență deoarece nu au interacționat cu sistemul medical, nu au avut parte de o testare calitativă sau că părinții acestora nu acceptă să le fie atribuit un grad de dezabilitate.
„Se întâmplă asta din cauza numărului restrâns de centre de intervenție timpurie. Unele instituții nu corespund standardelor internaționale și au nevoie de mai multă experiență și asistență. Ele oferă mai multă reabilitare cu mici semne de intervenție timpurie care se bazează mai mult pe formarea capacităților parentale și mai puțin pe kinetoterapie. Lasă de dorit și colaborare cu familia. Fortificarea capacitărilor parentale sunt foarte importante pentru astfel de acțiuni”, declară medicul care a coordonat mai multe proiecte de intervenție timpurie.
Potrivit lui Ivan Puiu, în lipsa specialiștilor calificați extinderea numărului de centre de intervenție timpurie în fiecare raion poate duce la profanarea acestui concept. El apreciază obiectivele ambițioase ale autorităților, dar atrage atenția că serviciile de intervenție sunt scumpe și solicită specialiști bine pregătiți. În caz contrar vom avea „cifre, nu și rezultate”. Soluția expertului ar fi ca spațiul de deservire a unui centru să nu fie suprapus pe cel al raionului, dar de cât de apropiat este acesta de locul de trai al beneficiarului.
Astăzi există mai multe instituții în care sunt oferite servicii de intervenție timpurie, printre care Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Bălți, Centrul Republican de Reabilitare pentru Copii. Cu suportul partenerilor internaționali, UNICEF Moldova și A.O. LUMOS, au fost create patru Centre de Intervenție Timpurie în cadrul Spitalului raional Florești, Centrelor de Sănătate Criuleni, Ungheni și Cahul. Acestea oferă servicii de specialitate achitate de Compania Națională de Asigurări în Medicină. În total sunt contractați 10 prestatori pentru acordarea serviciilor de intervenție timpurie de către CNAM, inclusiv câteva asociații obștești din municipiul Chișinău.
Autoritățile recunosc faptul că „amplasarea serviciilor departe de locul de trai al copiilor, precum și dificultățile legate de deplasarea familiei cu copii cu dizabilități la serviciile respective, reduce accesibilitatea acestora la serviciile de intervenție timpurie”.
Crește numărul de copii cu tulburări din spectrul autist
Centrul de Intervenție Timpurie din Florești a fost deschis cu ajutorul Asociației LUMOS. Timp de trei ani, specialiștii Centrului au ajutat peste două sute de familii din regiune în care cresc copii cu nevoi speciale. Intervențiile se fac în cadrul unor echipe multidisciplinare cu participarea unui neurolog, pediatru, logoped, kinetoterapeut, psiholog și asistent social.
Pediatra Romina Sorbală afirmă că intervențiile sunt individuale și depind de necesitățile beneficiarilor. „Lucrăm cu copii care au probleme de dezvoltare, unii au deja o dizabilitate stabilită, alții sunt în proces de monitorizare din cauza unor riscuri, fie că sunt născuți prematur sau sunt malnutriți. Pentru fiecare dintre ei avem un plan individual de abilitare sau reabilitare în funcție de vârsta și necesitățile acestora. La fiecare două-trei luni se face o reevaluare pentru a stabili intervențiile ulterioare”, spune medicul.
Potrivit pediatrei, în ultimul timp se observă o creștere a numărului de copii cu tulburări din spectrul autist, cum ar fi cel emoțional, de adaptarea în colectiv, comportamental sau cu deficiență de vorbire. Unii specialiști leagă aceste întârzieri în dezvoltare de folosirea necontrolată a gadgeturilor de la vârstă fragedă.
sursa: sanatateinfo.md
