Constantin Brăiloiu ajunge în misiune diplomatică la Berna în 1943 în calitate de consilier la legația României. Face cunostință cu Eugen Pittard, Director la Muzeului de etnografie din Geneva în 1943, iar un an mai târziu fondează împreună o instituție care să se ocupe de colectarea, studierea, repertorierea și compararea muzicilor populare.
Astfel se vor naște Arhivele internaționale ale muzicii populare cu cele peste 3000 fonograme ale folclorului românesc care au ajuns în Elveția împreună cu Constantin Brăiloiu. Cunoscut in tara natală drept compozitor și profesor de estetică muzicală, ajunge în Elveția drept pionier al etnomuzicologiei contemporane, el crează Arhivele împreună cu alți membri-fondatori inițiatori ai studierii si cercetării în domeniul muzicii populare, precum Eugen Pittard, care reprezenta Muzeul de etnografie, Samuel Baud-Bovy, care studia cântecul popular grecesc ori Alfred Buhler, Președinte al Societății elvețiene de tradiții populare. 
De la bun început Arhivele au fost în relație cu UNESCO prin intermediul Comisiei internaționale ale artei populare, iar Constantin Brăiloiu a continuat să colecteze muzică până la moartea sa în 1958. Odata cu dispariția principalului fondator, Asociația care este și proprietar al Arhivelor internaționale va rămâne în umbra muzeului până-n 1984, când cercetătorul Laurent Aubert este angajat la MEG și reia munca asiduă a lui Constantin Brăiloiu. In 2011 fondul muzical al Arhivelor era compus din 16 000 ore de înregistrări pe diferite suporturi: DVD, CD, casete, rulouri de ceara. Noile tehnologii permit apoi numerizarea, astfel facilitând substanțial și rapid circulația muzicii. În acel an 2011 se decide și oferirea fondului sonor al Arhivelor internaționale ale muzicii populare orașului Geneva, care asigura buna conservare a tezaurului folclorului din lumea întreagă. Astazi Arhivele internaționale de la Muzeul de etnografie reprezintă cea mai mare colecție de muzică populară din lumea întreagă. În responsabilitatea Muzeului se află o adevărată comoară pentru studenți și cercetători, o fascinantă istorie muzicală pentru publicul larg.
Pagina internet a Muzeului este bine organizată și structurată. Muzeul, însă, caută să mențină și să construiască o relație umană apropiata de public: salonul muzical este refăcut, reamenajat recent, echipat mai bine. În sezonul cald terasa muzeului difuzează muzica populara din fondul muzical, combinând folclorul african cu cel din Europa de Est ori muzica grecească cu cea din Vietnam. Fondul permite găsirea rapidă a muzicii dorite: prin cuvinte-cheie se poate ajunge la țările prezente, instrumentele muzicale și tipul de inregistrare dar nu întotdeauna găsim data și anul înregistrării.
Pentru a marca cele opt decenii de la fondarea Arhivelor muzicale, la finele anului Muzeul va organiza un important eveniment de comemorare a fondatorilor. Așteptăm și o veste bună și binemeritată pentru arta populara română: pe frontispiciul Salonului muzical ne dorim să apară numele fondatorului și pionierului în domeniu – Constantin Brăiloiu. Dacă se va întâmpla – vom avea grijă să vă informăm.
Margareta Donos, Geneva
