Constantin Nesterenco: “Am aptitudinea de a mă conecta la “biblioteca muzicală de Sus”

0
619

Constantin Nesterenco, directorul Colegiului Tehnic Agricol din Soroca, este cunoscut pentru activitatea sa pe tărâmul managerial. A adăugat la CV-ul său mai multe capitole, este doctor în pedagogie, conferențiar universitar, Cetățean de Onoare al municipiului Soroca, veteran al lichidării avariei de la Cernobîl, cavaler al Ordinului “Gloria Muncii”, Lucrător Emerit, Doctor Honoris Causa al Academiei Regional de Management, Doctor Honoris Causa a Academiei de Științe ale Naturii, Academician al Academiei Internaționale de Management.

L-am provocat la o discuție în alt domeniu, în care se regăsește de ani buni – muzica. Mai ales că are ce ne povesti și aici.

Cum vă influențează pasiunea pentru muzică munca Dumneavoastră în calitate de director al Colegiului Tehnic Agricol din Soroca? Sau poate e invers?

Muzica are puteri miraculoase asupra mea. După mine, muzica are un impact puternic asupra psihicului, sănătății, stării de spirit, într-un anume fel, mă ajută să am succes în viață. Oamenii de știință au explicat deseori efectul pozitiv al muzicii și au demonstrat acest lucru din punct de vedere științific. Muzica mă ajută să mă concentrez, să-mi cresc performanța mintală și creativitatea, să mă concentrez pe problemele din activitate și să iau deciziile cele mai optime în soluționarea lor. Impactul muzicii asupra mea, la locul de muncă, este unul pozitiv. Muzica mă ajută și în activitatea educațională și cea managerială, îmi dă energie.

Ca și fiecare om, eu am melodiile mele preferate. Ascult o anumită muzică într-o perioada a vieții, alegerea ei depinde de starea mea de spirit. Uneori mă încarc cu energie si mă trezesc bine dimineața cu o muzică instrumentală, altă dată, din contra, am nevoie de o muzică energizantă. Acordurile muzicale sunt diferite, ele influențează diferit starea mintală și fizică. Unele piese instrumentale sunt pentru meditație, liniștitoare, ritmul și sunetele sunt lente, de aceea calmează, relaxează, mă scapă de stres, insomnie și de oboseală, mă ajută să am o stare bună de spirit, meditativă. Chiar și muzica populară îmi dă încredere, îmi amintește de locurile unde m-am născut, îmi trezește dorul de casa unde m-am simțit întotdeauna bine și în siguranță.

Care este procesul de compunere a cântecelor la dumneavoastră, unde și cum găsiți inspirația?

Nu există o metodă unică, clară, universal acceptată pentru scrierea pieselor. Să întrebi cum se scrie un cântec e ca și cum ai întreba cum să pregătești bucate, toți au aceleași produse alimentare inițial, iar produsul final la toți diferă. Nu există o procedură exactă pentru crearea muzicii, dar există o multitudine de sfaturi utile, exerciții, care trebuie de luat în considerare. Așa cum sunt mai multe moduri de a aborda scrierea de piese, tot așa există mai multe stiluri, genuri și structuri muzicale. Pentru mine procesul de creație e ceva foarte interesant și enigmatic. În primul rând, el nu poate fi programat, planificat. De multe ori, melodia unei piese apare „din nimic”. Afară plouă, iar zgomotul picăturilor „îți șoptesc” o melodie. Chiar și sunetul roților de tren, câte odată, parcă însoțesc o melodie. Eu cred, că nu eu compun ceva, dar, pur și simplu, am aptitudinea de a mă conecta la „biblioteca muzicală de Sus” și, mai departe, ajutat de muzicienii profesioniști, fac ca aceste melodii să le audă și cei care nu au posibilitatea de a se conecta. Apropo, muzicienii cu care facem orchestrarea și aranjamentul muzical, sunt profesioniști adevărați. Sunt de părere că orișicare melodie, cât de simplă nu ar fi, dacă este bine orchestrată și corect muzical aranjată, poate deveni foarte atractivă. Eu aud aceste melodii, chiar și instrumentele. De aceea, au avut loc și unele situații, când muzicienii îmi propuneau alte instrumente sau puțin să deviem de la melodie, dar le spuneam, că „poate ce-mi propuneți e și mai bine, dar eu o aud în alt fel și cu alte instrument”. Sentimentele și trăirile puternice servesc ca factor motivant pentru a compune ceva. 

Cum a influențat muzica viața personală?

Multe probleme personale pot fi depășite prin audiţii muzicale, prin practicarea ritmului sau a armoniei în grup sau prin participarea la un concert, unde majoritatea celor prezenţi sunt uniți prin dragostea faţă de artiştii de pe scenă. În orice formă, magia prin care sunetul devine muzică îşi menţine rolul în vieţile noastre. Rămâne libertatea de a crea, de a fi la unison sau în armonie, de a schimba melodii şi ritmuri, componente ale acestei vechi, bogate şi permanent regenerabile manifestări umane, această superputere de transformare, mirare şi încântare. Cred că Bunul Dumnezu a aranjat în așa mod lucrurile, ca muzica să aibă un impact puternic, pozitiv asupra vieții mele personale.

Ce genuri muzicale vă inspiră cel mai mult în procesul de compunere a cântecelor?

Ce este un gen muzical? Genul este un fel de model cu care corespunde muzica specifică. El are anumite condiții de performanță, scop, formă și natură a conținutului. Vorbind despre genurile muzicii, este imposibil să nu menționăm greșeala obișnuită. Aceasta este o confuzie în termeni când astfel de stiluri precum clasicul, rockul, jazzul, hip-hopul sunt numite genuri. Aici este important să ne amintim că genul este schema în baza căreia sunt create lucrările, iar stilul, mai degrabă, indică trăsăturile limbajului muzical al creației. Cea mai simplă clasificare a genurilor – în funcție de metoda de performanță în care mă încadrez eu – sunt două grupuri mari: instrumental (vals, etudă, sonată), genuri vocale (cântec, romantism, muzical). Din tipologia genurilor ritual și religios, genuri de concerte, genuri de teatru, eu sunt mai aproape de genul masa de uz casnic, care se disting prin forma lor simplă și intonările obișnuite. În concluzie: prefer lirica instrumentală.

Care sunt cele mai mari realizări muzicale de până acum?

În anul 2002, am obținut primul Certificat Seria FO nr.330/566 de la Agenția de Stat pentru Drepturile de Autor, pentru câteva piese muzicale. În 2003, am obținut un alt Certificat FO nr.459/647. Anul trecut, am înregistrat la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală „Albumul Melodia inimii”, Certificat Seria O nr.7227, în care se conțin 16 cântece și „Albumul Acordurile Plaiului natal”, Certificat Seria O nr.7225, în care sunt incluse 16 piese instrumentale. Pentru a avea realizări, trebuie să participi la concursuri, festivaluri, dar aceasta nu este ocupația mea de bază, nu e pâinea mea. Eu o fac pentru suflet și o fac pentru că îmi place. Prin activitatea mea educațional-muzicală, mă strădui să contribui la promovarea valorilor umane. Unele piese au fost interpretate în Moldova, în România și Ucraina, contribuind la promovarea culturii românești pe plan internațional și la educarea tinerei generații. Dragostea pentru România și, în deosebi, pentru județul Constanța, se manifestă în piesele instrumentale „Liniștea serii pe malul mării” și „Vals nocturn în Constanța”. Piesa „Mangalia – oraș tezaur românesc” este o dedicație municipiului Mangalia, care, de asemenea, este în județul Constanța, iar piesa „Tvist pe mare” este o dedicație tineretului de acolo. „Maluri despărțite” abordează tema dezmembrării Țării Mamă.

Acest ciclu de piese, dedicat orașelor românești, nu demult l-am încheiat cu piesele „În amurg, la Buzău”, „La Galați” și „Acorduri Brașovene”. Piesele patriotice sunt dedicate bărbaților neamului, fiind un produs de creație inovativ – artistic, ele au un impact semnificativ în educația patriotică. Piesa „Fiului căzut” este o dedicație tuturor eroilor și bărbaților, care nu s-au întors de pe câmpul de luptă.

„Odă celor cu epoleți” este o piesă pentru cei care au apărat, apără și vor apăra Patria. Piesele „Rana Cernobîl” și „Amintiri despre Cernobîl” sunt dedicate camarazilor, cu care am participat la lichidarea consecințelor avariei de la CAE Cernobîl.

Dragostea față de Patrie nu poate fi concepută fără de dragostea față de baștină, părinți, copii, cei apropiați. Aceasta este trăită profund în piesele „Sat natal”, „Soroca – leagăn de poveste”, ,,Acordurile Plaiului natal”, „Melodia inimii”, „Pentru cei apropiați”, „Inimă de foc” și „Tăticul mei cel bun”, „Raze muzicale pentru surioară”. Aceste sentimente devin mai profunde, dacă actorii se află la distanță, iar piesele „Îngeraș”, „Ecou din străinătate” sunt o confirmare a celor expuse. Cântecele „Nostalgie” și „Mai stai” conțin o concentrare majoră a emoțiilor, în ele îmi fac o analiză a destinului. Principiile morale și responsabilitatea socială, prin muzică, le altoiesc și elevilor.

Care sunt cele mai reușite colaborări pe care le-ați avut în acest domeniu?

La acest capitol, vreau să vă comunic, că am avut noroc să colaborez cu muzicieni foarte talentați ca Valerii Ceban, Lilian Vlas și Ion Moraru. Sunt niște personalități cu literă mare. Pentru unele piese, am scris muzica și textul, și chiar le-am interpretat, dar am făcut-o nu pe scene mari. Victoria Carauș, pe atunci elevă la Colegiul de Arte „Nicolae Botgros”, a fost cea care a interpretat două dintre piesele mele.

Însă, datorită colaborării cu Ana-Maria Halupneac, absolventă a Colegiului de Arte „Nicolae Botgros”, piesele au fost interpretate și la unele televiziuni din Republica Moldova, au fost audiate în Mangalia, Buzău, Suceava, București. Ea, fiind membră a Uniunii Scriitorilor de Limba Română, a compus și texte foarte reușite pentru piesele mele și chiar le interpretează. Am și unele proiecte muzicale de perspectivă. Sper să fie de succes. 

În ce fel credeți că muzica ar putea fi utilizată pentru a-i inspira pe tineri să își urmeze pasiunile și să își dezvolte creativitatea?

Rolul muzicii în formarea mea ca personalitate este enormă. S-a constatat că, cei care au beneficiat de educaţie muzicală şi practică muzică, au o evoluţie intelectuală superioară prin: gândire logică, memorie durabilă, voinţă, imaginaţie, creativitate, bun simţ, punctualitate, atenţie distributivă, afectivitate. Muzica educă şi dezvoltă o serie de procese psihice superioare (gândirea), ce devin productive şi în alte activităţi, şi în alte domenii: analiza, sinteza, comparaţia, asocierea, disocierea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, de asemenea, beneficiarii unei educaţii muzicale au un limbaj mai fluent, expresiv, dicţie clară, nuanţă şi frazare corectă, scriere corectă, auz fonematic dezvoltat, îşi însuşesc mai repede şi corect pronunţia. Randamentul intelectual al managerilor cunoaşte o curbă ascendentă. S-a constatat că, atunci când se lucrează pe fond muzical, productivitatea muncii creşte în procent de 40%; muzica selectată – după preferinţe, temperament, cultură – acţionează pozitiv, stimulând creativitatea.


Articolul precedentSfatul stomatologului Victoria Purici: “Cum soluționăm problema dinților lipsă?” / VIDEO
Articolul următorDe la visul din copilărie la carieră: Călătoria unui bibliotecar
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.