Cine le citește copiilor povești, mama sau telefonul?

0
91
fotografie simbol

Bebelușii și copiii mici sunt ca niște bureți care absorb orice informație care se află în jurul lor, începând de la emoții, stări de spirit și până la limbajul verbal si non-verbal, în deosebi al părinților. Iar în timp ce li se citesc povești, mintea lor funcționează și  le dă frâu liber imaginației. Copiii învață cum să se comporte, să gândească și să acționeze prin personajele pe care le întâlnesc în povești, chiar dacă le sunt citite cu mult timp înainte încă de a învăța ei înșiși să citească.

Lectura este un mod plăcut de a petrece timpul împreună, atât pentru copii, cât și pentru părinții acestora. Lumea poveștilor este uluitoare, ajutându-i pe micuți să-și îmbogățească imaginația. Numai părinții pot deschide apetitul pentru lectură, citindu-le la început poveștile, iar mai apoi lăsându-i să citească singuri. Și este foarte important și propriul exemplu, este necesar ca părinții să le arate copiilor că și lor le place să citească și chiar să găsească timp pentru a lectura împreună cu picii lor.

Părinții soroceni nu prea găsesc timp de povești după o zi grea de muncă. Mulți dintre ei consideră că e mult mai ușor, atât pentru ei, cât și pentru copiii lor să privească desene animate, sau să asculte o poveste online. Rareori întâmpinăm și câte un părinte care citește măcar din când în când o poveste.

„Niciodată nu am citit povești copilului meu, nici când eram în concediu de maternitate, și nici acuma. Deseori sunt supra obosită și chiar nu am putere pentru a mai deschide o carte. În astfel de situații prefer să-i dau copilului meu să se uite la niște desene animate, diferite video-uri  educative sau îi pun o poveste online”, spune Aliona Dociu.

„Copilul meu are o carte cu butoane care povestește singură câte ceva. Atunci când se plictisește de ea, cel mai des îi dau telefonul. Îi place mult să privească în youtube video-uri în limba engleză, din ele a învățat culorile și puțin a număra. De povești nici nu am timp, dar nu pot să zic că tare le solicită, ea are alte distracții în loc de povești”, afirmă Veronica Cristal.

„Când băiețelul meu era mai mic, uneori îi mai citeam câte ceva. Încercam să o fac mai des, dar mereu nu-mi reușea. Când vii obosit de la serviciu și mai ai și treburile casnice, nu mai ai timp de a citi cărți. Mă strădui să citesc, dar se primește cam rar din păcate”, zice Natalia Guțu.

Puțină lume cunoaște că poveștile au și un rol terapeutic, ajutându-i pe mici să gestioneze mai ușor anumite situații. Pentru copii este dificil să-și recunoască părțile negative, în sufletul lor se dă mereu o bătălie între bine și rău, sunt deseori într-o dilemă și se învinuiesc de situațiile negative. Prin povești însă, ei învață că există și alte personaje care fac greșeli, iar faptul că binele învinge îi încurajează. Așadar poveștile îi ajută pe copii să facă față conflictelor interioare cu care aceștia se confruntă.

Valeria Prisacari

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.