Bolnavii cu hepatită virală sunt una dintre categoriile de persoane cu risc crescut de COVID-19, potrivit Centrului pentru controlul şi prevenţia bolilor din Statele Unite ale Americii. Celelalte categorii de risc sunt aceleaşi publicate de Institutul Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS), cu menţiunea că pragul vârstei de risc coboară de la 70 la 65 de ani.
Institutul Naţional de Sănătate din Marea Britanie a publicat o listă vastă de categorii de persoane cu risc crescut de îmbolnăvire cu noul coronavirus din cauza afecţiunilor medicale preexistente, cum ar fi: Boli respiratorii cronice (pe termen lung), cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem sau bronşită; Boli cardiace cronice, cum ar fi insuficienţa cardiacă; Boli renale cronice; Boli hepatice cronice, cum ar fi hepatita; Afecţiuni neurologice cronice, cum ar fi boala Parkinson, boala neuronilor motorii, scleroza multiplă (SM), dizabilitate de învăţare sau paralizie cerebrală; Diabet zaharat; Afecţiuni ale splinei – de exemplu, boala celulelor seceră sau scoaterea splinei; Persoanele cu un sistem imunitar slăbit ca urmare a unor afecţiuni cum ar fi HIV şi SIDA, persoane care fac chimioterapie sau urmează un tratament cu steroizi; Persoane supraponderale, cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare; Femeile însărcinate; Persoanele cu vârsta de peste 65-70 de ani
Cea mai gravă manifestare pe care o poate avea infectarea cu COVID-19 este SARS – Sindrom respirator acut sever. Pornind de la acest fapt, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un studiu efectuat recent pe trei cazuri de persoane care s-au încadrat, conform OMS, patologiei SARS şi care aveau hepatită virală. Insuficienţa hepatică este o afecţiune comună şi a fost raportată în până la 60% dintre pacienţii care suferă de SARS. Majoritatea acestor pacienţi au fost trataţi cu antibiotice, medicamente antivirale şi steroizi, care sunt potenţiali hepatotoxici. Prin urmare, nu poate fi afirmat cu certitudine dacă infecţia SARS-CoV poate duce la deteriorarea ficatului în sine, însă medicaţia îngreunează cu siguranţă funcţionarea normală a ficatului.
Concluziile studiului au relevat faptul ca SARS-CoV se poate instala în ficat şi poate duce la inflamaţie lobulară uşoară până la moderată şi apoptoză. Prezenţa mitozelor proeminente în rândul hepatocitelor posibil datorită stării hiperproliferative şi a stopului ciclului celular este o caracteristică esenţială a patologiei hepatice în SARS. Cu o mai bună cunoaştere a patologiei infecţiei SARS-CoV, inclusiv a probabilităţii replicării virale în hepatocite, pot fi descoperite terapii specifice pentru a reduce replicarea virală şi a îmbunătăţi evoluţia clinică a bolii. Mai mult decât atât, unele persoane care trăiesc cu hepatita B şi hepatita C au şi alte afecţiuni, cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat, prin urmare au un risc crescut de îmbolnavire cu o formă severă de infecţie COVID-19.
Prin urmare, conform indicaţiilor autorităţilor, întreaga populaţie trebuie să respecte măsurile impuse prin ordonanţele militare emise până la acest moment, însă categoriile cu risc crescut în cazul infectării cu SARS-CoV trebuie să fie cu atât mai mult precaute şi conştiente de riscurile la care pot fi expuse, trebuie să se informeze din surse oficiale şi să respecte întocmai recomandările specialiştilor.
SURSA: csid.ro; inosmi.ru
