Cătălin Mușcinschi este un tânăr din Soroca care studiază la UWC Dilijan, un colegiu internațional din Armenia. Ajuns în al doilea an de studii preuniversitare la Dilijan, Cătălin face parte din programul United World Colleges (UWC) – o rețea globală de 18 colegii în aproximativ 16 țări, care oferă educație liceală la standarde înalte pentru elevi performanți.
Misiunea acestor școli este de a transforma educația într-o forță care unește oameni și națiuni în pace și prosperitate, ideal pe care comunitatea UWC îl ia foarte în serios. În campusul din Armenia învață aproximativ 400 de elevi din întreaga lume, într-un mediu cu adevărat multicultural, bazat pe cooperare, diversitate și respect reciproc.
„Trăind împreună zi de zi, învățăm unii de la alții lucruri noi despre tradiții, valori și moduri de gândire. Este uimitor să vezi cât de diferiți suntem și, în același timp, cât de frumos ne putem conecta prin ceea ce ne unește”, povestește el entuziasmat despre experiența sa multiculturală.
L-am întrebat pe Cătălin cum arată o zi obișnuită de liceu la Dilijan și care sunt cele mai mari diferențe pe care le-a observat între sistemul de învățământ de acolo și cel din Republica Moldova, de la orar și metode de predare, până la relația cu profesorii, infrastructură și activități extracurriculare.
Iată ce ne-a împărtășit soroceanul despre această experiență educațională unică:
„O zi obișnuită de studii la UWC Dilijan începe de dimineață și este bine structurată. Avem cursuri academice, fiecare curs durează 80 minute și avem 5 cursuri pe zi sau mai puține – variază de la zi la zi – dar avem și activități extracurriculare integrate în programul zilnic. În general, ziua include mai multe ore de curs, dar și timp dedicat studiului individual, deoarece o mare parte a studiilor noastre este lucrul individual, activităților în comunitate și reflecției. Un rol important în programul nostru îl au voluntariatul și activitățile de comunicare pentru a realiza un spațiu unde și comunitatea orașului Dilijan să se simtă bine, nu doar studenții colegiului. Totul este gândit astfel încât să ne dezvoltăm nu doar intelectual, ci și personal, prin lucru comunitar, dar și comunicare.” – spune el.
Cătălin a remarcat diferențe notabile în abordarea predării față de sistemul educațional moldovenesc. La colegiul din Armenia, accentul cade pe învățarea prin colaborare, gândire critică și experiențe practice, elevii fiind foarte activ implicați în procesul educativ. Prin contrast, în multe școli din Republica Moldova predarea este încă predominant tradițională, centrată pe profesor și pe transmiterea teoretică a cunoștințelor, cu elevi în rol mai degrabă pasiv.
„Una dintre cele mai mari diferențe dintre sistemul educațional din Armenia (mai exact, din cadrul UWC Dilijan) și cel din Moldova este modul în care este abordată educația. Aici, accentul cade pe colaborare, gândire critică, creativitate și învățare prin experiență. Elevii sunt încurajați să pună întrebări, să analizeze, să exploreze perspective multiple și să lucreze în echipă pentru a rezolva probleme reale. Procesul de învățare este dinamic și interactiv – nu se limitează doar la sala de clasă, ci include dezbateri, proiecte, activități practice și reflecție personală.
În comparație, în Republica Moldova, modelul educațional rămâne în mare parte tradițional, cu un accent mai mare pe transmiterea de cunoștințe de la profesor către elev și mai puține oportunități de implicare activă sau de exprimare a gândirii independente. Lecțiile sunt adesea centrate pe teorie și pe pregătirea pentru examene, iar elevul joacă un rol mai pasiv în cadrul orei. Această diferență de abordare influențează nu doar modul în care învățăm, ci și modul în care ne formăm ca indivizi pregătiți pentru viața de după școală.”.
Întrebat despre relațiile cu profesorii, Cătălin subliniază că atât în Republica Moldova, cât și în Armenia, a întâlnit profesori foarte bine pregătiți și dedicați. Diferența în mediul UWC Dilijan este dată mai ales de diversitatea internațională a cadrelor didactice – profesori veniți din diferite țări, cu stiluri și perspective variate. Această diversitate oferă o experiență de învățare inedită, deoarece elevii iau contact cu multiple abordări pedagogice și culturale. Cu toate acestea, Cătălin ține să menționeze că apreciază profund profesorii din Soroca, care l-au sprijinit înainte de plecare.
„Profesorii din Moldova sunt extrem de bine pregătiți, dedicați și pasionați de ceea ce fac. Din propria mea experiență, pot spune că nivelul profesionalismului și al implicării cadrelor didactice din Moldova nu se deosebește semnificativ de cel al profesorilor de aici, din Armenia. Însă ceea ce aduce un plus în cadrul UWC Dilijan este diversitatea internațională a profesorilor, care provin din diferite țări și culturi educaționale. Această varietate ne oferă ocazia să învățăm lucruri noi nu doar din conținutul lecțiilor, ci și din stilurile diferite de predare și de interacțiune.
Totuși, vreau să subliniez că și în Republica Moldova avem profesori valoroși, care merită tot respectul pentru dedicarea și munca lor, și le mulțumesc pentru tot sprijinul acordat!”.
La Dilijan, Cătălin urmează programul de Bacalaureat Internațional (IB), care are o structură de evaluare cu totul diferită față de sistemul din Moldova. În locul unui singur examen final de bacalaureat, programul IB presupune evaluări la fiecare disciplină, proiecte complexe și o abordare interdisciplinară. Elevii își aleg șase materii din arii diferite (limbi, științe sociale, științe ale naturii, matematică, arte sau alte opționale), pe care le studiază la două niveluri de dificultate: Higher Level (nivel înalt) și Standard Level (nivel standard). La finalul celor doi ani de studii, ei susțin examene separate la fiecare materie, iar în plus elaborează o lucrare de cercetare academică aprofundată și parcurg un curs teoretic special conceput pentru dezvoltarea gândirii critice.
„În cadrul programului IB, un program destul de riguros și care necesită mult studiu pe cont propriu, studiez șase materii din diferite domenii – limbi, științe sociale, științe naturale, matematică, artă sau opționale – împărțite în Higher Level (HL) și Standard Level (SL), ceea ce înseamnă un volum și o profunzime diferită a conținutului și a așteptărilor. Ce este interesant, fiecare elev are libertatea ca la începutul cursului să-și aleagă materiile pe care vrea să le studieze – eu, personal, am un profil bazat pe studii politice.
Ceea ce ține de evaluarea programului de studii: la sfârșitul cursului de 2 ani avem câte două examene la fiecare materie și examene pentru limbi străine, iar o parte foarte importantă este realizarea unei lucrări academice care se numește EE (Extended Essay). Aceasta este o lucrare ce necesită multă analiză și o formulare structurată, deoarece Bacalaureatul Internațional nu este doar despre studiu și analiză – este parte din teoria cunoașterii, care dezvoltă gândirea critică și reflexivă.
Pe lângă materiile academice, avem zilnic timp alocat pentru activități din componenta CAS (Creativity, Activity, Service), una dintre părțile esențiale ale programului IB. Seara, există și „study hall”, un timp destinat studiului individual sau în grup, cu sprijin din partea profesorilor sau colegilor.”.
Un aspect la care colegiul din Armenia excelează este infrastructura. Acesta a fost impresionat de facilitățile campusului UWC Dilijan, care oferă condiții de studiu și recreere la standarde internaționale – adesea peste ceea ce se găsește în școlile din orașe precum Soroca. Laboratoarele sunt moderne, există spații dedicate artelor și tehnologiei, precum și amenajări sportive și de relaxare care contribuie la bunăstarea elevilor. Iar toate aceste dotări fac procesul educațional mai interactiv și mai adaptat cerințelor actuale.
„La UWC Dilijan, infrastructura este de nivel internațional, poate una dintre cele mai moderne din regiune. Avem:
– Laboratoare științifice complet echipate
– Săli multimedia și studiouri de artă
– Bibliotecă digitalizată și spații de lectură
– Zone comune pentru lucru colaborativ
– Cămine moderne, cantină, terenuri de sport, sală de fitness
– Spații verzi pentru activități în aer liber și recreere
– Piscină și sală de dans
– Centru medical
Comparativ cu multe instituții din Soroca sau alte zone ale Republicii Moldova, unde dotările sunt adesea mai limitate, aceste condiții favorizează un proces educațional interactiv, adaptat cerințelor actuale. De asemenea, accentul se pune pe sustenabilitate și inovație, un aspect care m-a impresionat profund. Spre exemplu, o regulă pe care o urmăresc atât personalul școlii, profesorii, cât și studenții este că pe teritoriul campusului nu este permis să aduci sau să folosești pungi de plastic, deoarece acestea reprezintă o contribuție la poluarea mediului.”.
Viața de elev UWC nu înseamnă doar studiu. Programul include numeroase activități extracurriculare menite să-i dezvolte pe tineri dincolo de curricula academică. Cătălin enumeră o serie de oportunități: de la cluburi și sport, până la voluntariat și conferințe internaționale toate accesibile și încurajate de colegiu. Aceste activități îi permit să descopere cultura locală, să își urmeze pasiunile și să capete experiențe practice valoroase.
„În cadrul programului IB și al comunității UWC, oportunitățile extracurriculare sunt nu doar variate, ci și integrate în educația noastră:
– Activități în aer liber pentru studenți: practicăm diferite activități sportive, culturale sau de divertisment pentru a ne apropia de cultura armeană.
– Cluburi tematice: dezbateri, robotică, muzică, ecologie, jurnalism, fotografie etc.
– Servicii comunitare: voluntariat în sate din apropiere, lucrul cu ONG-uri locale, inițiative de sprijin social.
– Internship-uri și proiecte personale, care ne ajută să explorăm cariere viitoare.
– Conferințe internaționale și forumuri UWC, unde reprezentăm colegiul și schimbăm idei cu alți elevi din lume.
Aceste activități sunt foarte accesibile, susținute de profesori, mentori și parteneri externi, și au un rol important în formarea noastră ca indivizi activi și responsabili.”.
La final, l-am întrebat pe Cătălin ce idee sau practică din învățământul armean (respectiv din modelul UWC) ar aduce-o în sistemul din Republica Moldova dacă ar avea ocazia. Răspunsul lui a fost că ar importa filosofia educațională holistică promovată de programul IB, adică faptul că elevii nu sunt simpli receptori pasivi ai informației, ci participanți activi la procesul de învățare. De asemenea, Cătălin este impresionat de modul în care mișcarea UWC reușește să creeze o comunitate unită din tineri proveniți din medii complet diferite, considerând că și acest aspect ar fi benefic pentru elevii din Moldova.
„Aș aduce modelul educațional holistic promovat de IB – în special ideea că elevii nu sunt doar receptori de informație, ci participanți activi la procesul de învățare. Accentul pus pe interdisciplinaritate, reflecție, muncă în echipă, dezvoltarea caracterului și implicarea socială face ca educația să fie relevantă și profund transformatoare.
În același timp sunt extrem de fascinat de mișcarea UWC, care are ca rol principal unirea lumii prin educație, și sincer pot să spun că are rezultate extraordinare! Suntem 400 de studenți din medii diferite, țări și culturi diferite și, desigur, cu opinii diferite, însă comunicăm și ajungem la un numitor comun – acest aspect este extrem de important pentru următoarele generații!
Dacă acest model ar fi adaptat în școlile din Moldova, ar putea stimula creativitatea, autonomia elevilor și încrederea în sine – elemente esențiale într-o societate modernă – și, desigur, dezvoltarea multiculturală a tinerei generații și garantarea unui viitor prosper!”.
Experiența lui Cătălin Mușcinschi la UWC Dilijan arată cum o abordare modernă și globală a educației poate transforma un elev. El nu doar că învață materii diverse la un nivel înalt, dar și interacționează cu culturi diferite în fiecare zi, își antrenează gândirea critică și se implică activ în comunitate. Prin comparațiile pe care le face, Cătălin sugerează că sistemul de învățământ din Republica Moldova ar avea de câștigat integrând unele dintre practicile întâlnite în Armenia – de la metode interactive de predare, la evaluări orientate pe competențe, infrastructură mai bună și deschidere spre diversitate culturală.
