Nistru este coloana vertebrală a Moldovei, a cărei comunități, activități economice, agricultură și acces la apă a populației sunt organic legate de menținerea în viață a acestei artere acvatice.
În ajunul Zilei Nistrului, celebrată anual în ultima duminică din mai, PNUD și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au lansat o campanie de comunicare pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu cu care se confruntă râul.
Cinci persoane publice și-au îndemnat semenii să aibă o atitudine responsabilă față de Nistru, fiindcă asta le afectează calitatea vieții.
„Nistru e ceva iconic pentru noi, pentru Republica Moldova”
„Eram copii, pe vremea URSS, mergeam de la tabere sau chiar de la colhoz, cum era pe vremea ceea, ne duceau cu lucrul. Ne-au adus la Molovata pe două zile, la strâns ceapă, și asta a fost prima dată când am văzut Nistrul. Clar că auzisem de Nistru mult mai devreme, dar când m-am scăldat prima dată în Nistru era când am fugit de la învățătorii care ne urmăreau la strâns ceapă”, își amintește Ion Lazarenco, înotător în ape deschise.
„Am fost foarte impresionat, acum mă uit împrejurul meu și parcă îmi pare mult mai mic decât era atunci. Parcă eram eu mai mic, și părea mare, frumos, apa parcă era mult mai curată. Eu țin minte că mă uitam la picioare și se vedeau peștișorii cum se jucau. Era ceva foarte frumos. Acum parcă pare mult mai mic, mai neîngrijit. Memoriile de atunci erau mult mai frumoase decât acum”, relatează sportivul.
Ion Lazarenco știe că 70% din populația Republicii Moldova se alimentează cu apă din bazinul fluviului Nistru, iar 2/3 din teritoriul Moldovei este acoperit de acest bazin: „E ca un organ care respiră, și noi trebuie să îi acordăm atenția necesară, cum el respiră și ce aruncăm noi în apă. Vă dați seamă că noi mâncăm peștele de acolo și reiese că tot noi facem daune corpului nostru. Eu vă spun că pe mine mă doare sufletul când mă uit la Nistru, cum el suferă. Dar noi nu înțelegem un lucru, el a fost mult până a veni noi și el va fi după ce noi o să plecăm.”
„Nistru e ceva iconic pentru noi, pentru Republica Moldova și trebuie să atragem atenția nu începând de mâine sau poimâine, dar de acum. Să începem de la a nu mai arunca deșeuri în Nistru. Apa pe care o consumăm vine din Nistru”, afirmă înotătorul.
Distrugerea Nistrului ar echivala cu semnarea unei sentințe
Pentru Lilu, jurnalistă, primele amintiri despre Nistru sunt din adolescență: „Prima dată am văzut râul Nistru când aveam vreo 11–12 ani, atunci când am mers cu familia, rudele și prietenii părinților la Cosăuți, pe malul râului Nistru. Mi s-a părut totul foarte pitoresc atunci, și am petrecut o perioadă foarte frumoasă. Unele din cele mai frumoase amintiri.”
Însă, realitatea pe care o vede acum e diferită de imaginea idilică din memoriile sale: „Acum, ultima dată când am fost la Nistru, am fost în zona Puhăceni și am trăit așa o mare dezamăgire pentru că practic jumătate din Nistru nu mai era și puteai practic să-l treci până la șolduri, în picioare. Și un pic așa te doare sufletul.”
Lilu îndeamnă locuitorii Moldovei să fie responsabili față de mediu: „Nistru ne hidratează, el oferă apa pentru 70% dintre locuitorii țării și noi ajungem să ne batem joc atât de tare de el, fără să ne dăm seama că așa noi ne semnăm cumva o sentință. Eu îmi doresc ca toți locuitorii țării noastre să fie mai conștienți de impactul pe care avem noi asupra climei, asupra râurilor, asupra apei”.
Toți suntem conectați la Nistru
Și cântărețul Pasha Parfeni, întrebat fiind despre amintirile sale despre Nistru, ajunge la anii de copilărie: „Prima dată când tata m-a luat la pescuit la Nistru, deodată am observat diferența dintre lacurile la care noi am fost pe lângă Orhei și acest râu absolut fenomenal care în general mi-a dat o altă impresie asupra naturii din Moldova. Anume când am văzut Nistrul, am înțeles ce este apă sălbatică. Și peștele pe care îl prindeam era deosebit la gust, și cum arăta, în comparație cu cel prins în lacuri. Eu ca și acum țin minte acest moment. La pescuitul cela cu tata, el mi-a zis să am grijă de vârtejuri”.
„Anume când nimerești în așa ambianță, câteodată, anume pe câteva secunde, reușești să te deconectezi de Chișinău, de la Internet, de la rețelele de socializare, de la viața matură și să nimerești pe câteva clipe înapoi în copilărie”, adaugă interpretul.
Este absolut fundamentală sănătatea Nistrului, subliniază Pasha Parfeni: „Sănătatea Nistrului este conectată cu sănătatea Moldovei. Indiferent unde stați, unde trăiți, sunteți conectați cu Nistrul. Suntem absolut dependenți de sănătatea și starea lui. Eu, ca activist civic, întotdeauna găsesc inspirația în ecologie și în păstrarea, dezvoltarea și ocrotirea naturii”.
„Îmi pare rău că copiii mei nu pot să se bucure de acest râu așa cum am făcut-o noi în copilărie”
Ana Irina, bloggeră care scrie despre parentaj și un mod sănătos de viață, și-ar dori ca familia sa să se poată bucura de Nistru așa cum a făcut-o ea în copilărie: „Primele amintiri sunt cu siguranță vacanțele împreună cu părinții în copilărie. Veneam și petreceam câteva zile aici, era înghețată multă, țin minte, și chiar ne scăldam, sunt amintiri foarte frumoase din acelea vacanțe. […] Cunoaștem cu toții câte deșeuri sunt aruncate în Nistru. Sunt date îngrijorătoare pe care nu le putem trece cu vederea. Ca mamă, îmi pare rău că copiii mei nu pot să se bucure de acest râu așa cum am făcut-o noi în copilărie”, afirmă Ana Irina.
Un semnal de alarmă: Nistru = securitatea aprovizionării cu apă a țării
Dmitri Voloșin, activist civic și sportiv, relatează că Nistrul este leagănul carierei sale sportive: „Am câteva amintiri destul de interesante despre Nistru, de când abia învățam să înot, când am avut o provocare să trec înot Nistrul. De fapt mi-a luat aproximativ o jumătate de oră pentru a înota la celălalt mal și am fost aproape dus de curent, dar când am făcut-o, am fost foarte mândru și băieții mi-au spus „Respect ție pentru asta”, și poate după aceea am început să gândesc altfel, să vreau să fac sport, a fost prima injectare a hormonului de fericire, pentru ca apoi să mă ocup de sport. Și pentru mine, Nistrul este leagănul carierei mele sportive.”
Dmitri Voloșin este de părere că activismul civic poate face diferența pentru sănătatea Nistrului, și implicit a oamenilor: „Nistru alimentează întreaga țară și este imposibil să-i subestimez valoarea și influența. Iar ceea ce se întâmplă cu el în ultima vreme este, desigur, catastrofal și nu poate fi ignorat. Cu toții ar trebui să facem voluntariat, să curățim râul de gunoi și să raportăm unde sunt evacuate deșeurile toxice.”
„Și nu dă Doamne să se întâmple ceva, vom avea probleme serioase cu apa în țară”, conchide Dmitri Voloșin.
Potrivit standardelor internaționale, un prag de apă de sub 1000 m3/locuitor/an poate împiedica dezvoltarea economică şi afecta calitatea vieții populaţiei. Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru estimează această cifra la 500 m3/locuitor/an. Astfel, Moldova deja se află într-o stare critică privind accesul la apa și dezvoltarea economică durabilă.
sursa: UNDP Moldova
