Insomnia, sforăitul sau oboseala constantă nu sunt doar neplăceri trecătoare, ci pot ascunde probleme serioase de sănătate. De la boli de inimă până la diabet, efectele somnului de slabă calitate sunt mai grave decât credem.
Tulburările de somn afectează un număr tot mai mare de oameni, iar mulți dintre ei nu ajung niciodată la medic. „Sunt unele dintre cele mai frecvente probleme de sănătate la nivel global”, explică dr. Anca-Diana Maierean, medic specialist pneumolog cu competență în somnologie în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj-Napoca. Potrivit acesteia, între 10% și 30% dintre adulți au probleme cu somnul, iar insomnia este raportată de aproape unul din cinci oameni. Situația este și mai îngrijorătoare în rândul vârstnicilor, unde „până la 50–60% pot suferi de diverse tulburări de somn”.
Sforăitul nu e întotdeauna „inofensiv”
Mulți români ignoră sforăitul, considerându-l normal. În realitate, poate fi un semn de apnee de somn, care este o afecțiune serioasă. „Apneea de somn este caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce duce la scăderea oxigenului și la un somn fragmentat”, explică medicul.
Problema este că simptomele nu sunt întotdeauna evidente pentru pacient. Sforăitul poate fi benign atunci când nu este asociat cu alte simptome. Însă devine un semnal de alarmă dacă este puternic, constant și însoțit de pauze respiratorii sau senzație de sufocare.
Semnele care ar trebui să te trimită la medic:
- sforăit puternic și constant
- pauze în respirație observate de partener
- senzație de sufocare în timpul nopții
- somnolență excesivă ziua
- dureri de cap dimineața
De ce nu mai dormim bine
Nu există o singură cauză, ci o combinație de factori moderni și medicali. „Stresul, anxietatea, programul neregulat și stilul de viață joacă un rol esențial”, spune medicul. „Pe scurt, creierul rămâne în alertă, ceea ce face dificilă adormirea sau menținerea somnului,” explică pneumologul.
Printre cei mai importanți factori se numără utilizarea telefonului înainte de culcare, consumul de cafea sau alcool seara, lipsa mișcării, obezitatea, bolile cronice sau programul de somn neregulat.
Un studiu publicat în PNAS arată că lumina albastră emisă de ecrane întârzie producția de melatonină, hormonul somnului. În plus, anumite categorii sunt mai expuse: persoanele în vârstă, cele cu exces de greutate, pacienții cu boli cronice sau tulburări de anxietate și depresie. Există și o componentă genetică, care poate crește vulnerabilitatea, fără a determina însă obligatoriu apariția bolii.
Stilul de viață, un factor decisiv
Stilul de viață influențează direct calitatea somnului și este unul dintre puținii factori care pot fi controlați.
Utilizarea ecranelor înainte de culcare, consumul de cafeină sau alcool și sedentarismul sunt asociate cu un somn mai superficial și fragmentat. În schimb, activitatea fizică regulată și un program constant de somn pot îmbunătăți semnificativ odihna.
Dacă dormi constant sub 6–7 ore pe noapte, riscurile cresc semnificativ. „Pe termen lung, somnul insuficient este asociat cu hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet și depresie”, avertizează dr. Anca Maierean. În plus, oboseala cronică afectează concentrarea și crește riscul de accidente.
Poveste din cabinetul dr. Maierean: somnul schimbă totul
Un pacient de 42 de ani a ajuns la medic după ani în care s-a simțit permanent obosit. Era fumător, avea obezitate și se confrunta cu somnolență severă în timpul zilei. Sforăitul puternic devenise o problemă și pentru familie.
Diagnosticul a fost clar: apnee obstructivă de somn, formă severă. „După inițierea tratamentului cu CPAP, schimbările au apărut rapid”, povestește dr. Maierean. „Pacientul a început să se odihnească, a slăbit, s-a apucat de sport și și-a îmbunătățit semnificativ viața de zi cu zi și relațiile de familie.”
Tratamentul depinde de cauză, dar există opțiuni eficiente, precum terapia pentru insomnie. „Terapia cognitiv-comportamentală este prima linie de tratament și are efecte durabile,” spune dr. Anca Maierean. Sau aparatele CPAP pentru apnee, care mențin căile respiratorii deschise în timpul somnului.
Totodată, mai pot fi luate în calcul și schimbări de stil de viață, precum un program regulat de somn, reducerea cafeinei sau mai multă mișcare .
Greșelile pe care le facem înainte de culcare
Par banale, dar afectează profund somnul: cafeaua consumată după-amiaza, alcool băut seara, statul pe telefon în pat, program haotic. „Aceste obiceiuri reduc calitatea somnului și favorizează apariția tulburărilor”, explică medicul.
În plus, mai sunt și câteva mituri care ne sabotează somnul:
- „Toată lumea trebuie să doarmă 8 ore”
- „Alcoolul ajută la somn”
- „Recuperezi somnul în weekend.”
„Importantă nu este doar durata, ci și calitatea somnului”, subliniază medicul pneumolog. Somnul prost nu este doar o problemă de confort, ci un risc real pentru sănătate. „Dacă simptomele persistă, este important să mergem la medic. Tulburările de somn pot fi tratate, iar calitatea vieții poate fi semnificativ îmbunătățită,” este concluzia dr. Anca Maierean.
