Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține că reforma administrativ-teritorială are ca obiectiv principal creșterea eficienței și accelerarea dezvoltării regionale, nu schimbarea denumirilor. Autoritățile analizează reducerea numărului de raioane la 10 după alegerile din 2027, în timp ce decizia privind trecerea la sistemul de județe rămâne deschisă și va fi discutată inclusiv în context constituțional, transmite tvrmoldova.md
„În primul rând, noi ne preocupăm ca în Republica Moldova să accelerăm procesul de dezvoltare locală și regională. Vrem să aducem tuturor cetățenilor noștri servicii de calitate, servicii mai ieftine și servicii care să dureze în timp. Asta este preocuparea noastră numărul unu și asta este testul pe care noi îl aplicăm atunci când ne gândim dacă trecem de la 32 la 10, cum vor arăta aceste entități”, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în platoul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.
Întrebat dacă reforma ar putea presupune trecerea la sistemul de județe în contextul discuțiilor din spațiul public, oficialul a insistat că subiectul denumirii este secundar, accentul fiind pus pe eficiența administrativă și dezvoltarea regională.
„Noi am discutat cu peste 4500 de aleși locali. În mai puține discuții a fost abordat subiectul denumirii. Am discutat care este valoarea adăugată, ce urmează să facă aceste entități, cum urmează să fie organizate și cum vor fi finanțate. Și asta noi încercăm să clarificăm până la mic detaliu. Și da, am văzut și în spațiu public aceste discuții legate de denumiri”, explică Alexei Buzu.
Oficialul a declarat că există prevederi în Constituție care se referă la raioane și că este necesară o discuție cu echipa tehnică pentru a înțelege opțiunile disponibile în cazul în care se va decide inițierea unei schimbări de denumiri. Totodată, el a subliniat că principala preocupare este eficiența și identificarea modalităților de accelerare a procesului de dezvoltare regională.
Conceptul de reformă prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026 prevede, pe lângă reducerea numărului de raioane, și reorganizarea primăriilor. Potrivit documentului, o unitate administrativ-teritorială ar trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori pentru a fi viabilă, iar numărul angajaților din administrațiile locale ar urma să crească până la 10–20, comparativ cu 4–6 în prezent, pentru a asigura servicii publice mai diverse și mai eficiente.
Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a criticat proiectul reformei administrative. El a afirmat că reforma trebuie concentrată pe lichidarea raioanelor, și nu a primăriilor. Reprezentantul CALM a declarat că autoritățile s-au inspirat din modelul georgian, care este extrem de centralizat.
„Au centralizat totul, au pus totul sub control politic ca rezultat al acelei reforme. E mai ușor să controlezi 40 de primării decât sute. Acolo nu mai există democrație locală. Tocmai pentru că au distrus fundamentul democrației locale nu-și mai pot reveni”, a opinat el, seamnlând că din discuție au dispărut raioanele.
Furdui a argumentat de asemenea că raioanele reprezintă niște entități administrative exterm de politizate și birocratizate și păstrarea lor nu va face altceva decât să perpetueze birocratizarea.
