Până la începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare a rămas ceva mai mult de o lună, iar formațiunile politice și candidații independenți se înghesuie la Comisia Electorală Centrală pentru a se înscrie în cursă și, dacă dă Dumnezeu, să acceadă în legislativ pentru a ne face fericiți pe mine și pe Dumneavoastră. Până la scrierea acestei Tablete erau înregistrați deja mai mult de zece candidați – partide, blocuri și independenți, dar pe ultima sută de metri, cum este deja o tradiție la noi, va mai apărea, cu certitudine, încă o duzină de concurenți la cele 101 locuri din parlament.
Să menționăm și faptul că, actuala perioadă electorală (și, cu siguranță, campania electorală care urmează) este cea mai agitată și cea mai agresivă de la proclamarea independenței încoace. Atât pe interior, cât și pe exterior alegerile parlamentare din beata noastră Basarabia sunt la ordinea zilei și multă lume este interesată de rezultatele alegerilor și face tot posibilul ca acestea să fie pe placul lor. Să zicem, niciodată Kremlinul nu a fost atât de „transparent” în ceea ce privește dorința sa de a revedea Republica Moldova din nou cub „aripa sa ocrotitoare”. Oficiali ruși, care mai de care, s-au transformat peste noapte în promotori ai valorilor democratice și au frică ca nu cumva moldovenii să meargă pe altă cale decât cea a urii și a războiului. Deloc întâmplător, un fugar condamnat la ani grei de pușcărie, aciuat în prezent la Moscova, a anunțat public că este gata să achite câte 3.000 de dolari lunar celor care vor ieși la proteste împotriva actualei guvernări, dar… Acești bani ar putea să le iasă pe ochi celor care doresc să îmbrățișeze meseria de protestatar, fiindcă poliția este pe fază și va sancționa orice tentativă de a vinde voturi în numele nu mai știu care idealuri.
În condițiile existente, când alegătorul este (im)pus să aleagă între vrabia din mână și cioara de pe gard, foarte importantă este oferta care vine din partea forțelor politice sănătoase, concurenților electorali care își asumă misiunea să ne ducă înainte, pe calea dezvoltării și securității în cadrul Uniunii Europene. Nu de alta, dar căpeteniile nostalgicilor și retrograzilor, care cu premeditare împing oamenii la acțiuni nechibzuite ne propun, la fel deschis și transparent, ca și stăpânii lor de la Moscova, să votăm pentru dânșii, pentru ca începând cu toamna acestui an și pentru o perioadă (ne)determinată să ne strângem cureaua și să ne sugem labele. Iată de ce, partidele și blocurile electorale care râvnesc la votul nostru trebuie să ne propună liste cu candidați calitativi și destoinici, care să ne prezinte cu onoare și demnitate în forul legislativ. Or, în această ordine de idei se prefigurează, în opinia mea, cel puțin patru categorii de liste, despre care vom putea vorbi mai mult doar la momentul oportun, când vom avea toate listele cu candidații înscriși în cursă.
Prima – candidații au fost incluși în liste exclusiv pe principiul meritocrației. Sincer vorbind, acest principiu aproape că nu se respectă, criteriile fiind altele, cum ar fi sonoritatea numelui sau apropierea de liderul/liderii formațiunii. Din această cauză și în pofida bunului simț astfel de listă rămâne un fel de fata morgana și această campanie electorală nu cred că o să fie o excepție… A doua – listele sunt completate cu candidați de conjunctură, iar ce înseamnă aceasta în societatea noastră este foarte clar, fiindcă prieteniile pe diferite criterii sau cumetrismul au rădăcini adânci în politica moldovenească. Ba mai mult, sunt formațiuni politice, cum ar fi fostul Partid Democrat din Moldova, pe ruinele căruia au părut trei formațiuni, toate cu dorința de a participa în acest scrutin, iar acest fapt va deruta, cu siguranță, electoratul…A treia – candidații au fost incluși pe listă după principiul olimpic – importantă este participarea, nu și victoria. Și de data aceasta concurenții electorali cu astfel de liste vor fi cei mai mulți, inclusiv și o „armată” întreagă de candidați independenți. Pentru mine rămâne o enigmă această categorie, iar dacă acești oameni chiar gândesc aidoma cocoșului care aleargă după găină – „dacă nu o ajung, măcar, mă încălzesc” nu cred că fac bine – politica nu este meseria care poate fi tratată cu așa dispreț. Și a patra categorie – listele de umplutură. Adică, în frunte sunt înscriși barosanii, iar pe locurile codașe se includ persoane aproape că de pe stradă și acestea, datorită hazardului sau așezării stelelor pe cer ajung în parlament, exact ca musca în lapte, iar precedentul vine chiar de la actualul partid de guvernământ.
În fine, fiecare partid sau bloc vine cu lista sa (bună sau rea, depinde din ce parte ne uităm, iar exemplul lui Vladimir Voronin, care se regăsește tocmai pe locul 50 este, cu părere de rău, doar o excepție), iar nouă, alegătorilor nu ne rămâne decât să trecem această listă prin listă și să luăm o decizie înțeleaptă. Or, aceasta înseamnă să votăm pentru dezvoltare și securitate, dar nu pentru incertitudine și război.
