„Синий” își taie, din nou, pedeapsa. Cronologia unei legi care a scandalizat în 2025

Autor: Viorica MIJA, anticoruptie.md

Mai mulți condamnați la închisoare pe viață au insuflat aerul libertății în acest an. Ce-i drept, pentru o perioadă scurtă, timp în care, în culoarele politicii de la Chișinău, s-au dus lupte acerbe și s-au făcut declarații tăioase, în contextul adoptării amendamentelor la Legea amnistiei. Propuse de fosta deputată PAS, Olesea Stamate, modificările au stat la baza biletului verde și pentru doi dintre cei mai „titrați” membri ai lumii interlope. Este vorba despre Iurie Radulov, alias „Babior” și Alexandru Sinigur, cunoscut cu supranumele „Sinii”. Ultimul, în pofida faptului că a revenit după gratii după ce au fost anulate amendamentele, a reușit recent să-și scurteze termenul de detenție, invocând condițiile precare din penitenciarul nr. 17 Rezina, acolo unde își ispășește pedeapsa de 30 de ani. Articolul 7 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova extindea categoriile deținuților care sunt pasibili de absolvirea executării pedepsei, cu cei condamnați pe viață. „Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile articolului 4-6, i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa…”, prevedea amendamentul ulterior anulat, dar care a reușit să distrugă poduri și să certe foști aliați în 2025. 

Minus 210 zile de detenție

Alexandru Sinigur, alias „Sinii”,  a fost condamnat la detenție pe viață în 2006, după extrădarea din Rusia, pentru o serie de infracțiuni deosebit și excepțional de grave, care au fost comise în Moldova și Ucraina. Este vorba de crearea și conducerea unei grupări criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanţe agravante, dobândire prin şantaj a averii proprietarului și privaţiune ilegală de libertate. După modificările la Codul Penal din 2008,  pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite de Sinigur a fost redusă, iar avocații săi au obținut micșorarea termenului de detenție. Acesta ispășește o pedeapsă de 30 de ani, după ce avocații săi au uzat de prevedere.

Pe 18 decembrie curent, judecătorul Igor Negreanu i-a mai tăiat 210 zile din detenție, după ce apărătorii săi au depus plângere prvind condițiile precare de detenție.

„I-a fost încălcat dreptul la condiții de detenție, garantat de prevederile art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Penitenciarul nr. 17 este amplasat în raionul Rezina, zonă care este recunoscută ca fiind predispusă bolilor canceroase, motivul principal constituindu-l apropierea de industriile poluante, respectiv Uzina de ciment din raionul Rezina și Uzina Metalurgică din Rîbnița. Începând cu data de 28 februarie 2020, petiționarul a fost deținut împreună cu încă o persoană într-o celulă, în condiții inumane, iar în privința celor doi condamnați a fost emisă o hotărâre prin care s-a constatat existența condițiilor de detenție inumane. Respectivele condiții nu erau corespunzătoare, în celulă existând mucegai persistent. Deși deținuții depuneau eforturi proprii pentru întreținerea celulei, după o anumită perioadă mucegaiul reapărea. După ce a fost din nou reținut din aprilie 2025 a fost deținut la Penitenciarul nr.13 în condiții inumane, a fost ținut în subsol, era mucegai”, se menționează în plângere.

Instanța a constatat că dificultățile din detenție „au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat”.

„ (…) constată că Sinigur Nenu Alexandru a fost deţinut în Penitenciarul nr.17 Rezina în calitate de condamnat în perioada 27.02.2020 – 26.11.2025 inclusiv, adică o perioadă de 2100 zile, în condiţii contrare prevederilor art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale (…) reduce cu 210 zile pedeapsa închisorii de 30 de ani stabilită lui Sinigur-Nenu Alexandru prin Decizia Curţii de Apel Nord din 04.04.2025. Obligă administrația Penitenciarului nr.17 Rezina să înlăture în termen de 15 zile condițiile precare de detenție, în raport cu condamnatul Sinigur Nenu Alexandru”, se arată în decizie.

Libertatea… amânată

În luna martie curent, același judecător de la Rezina, care i-a scurtat termenul, l-a eliberat pe Sinigur din penitenciar înainte de termen, după ispășirea a 19 ani din termenul de 30 de ani de detenție. Informația a scandalizat opinia publică, iar mai multe persoane publice au atenționat asupra circumstanțelor care au permis eliberarea sa din închisoare, și anume norma care prevede eliberarea înainte de termen pentru deţinuţii care au ispăşit cel puţin două treimi din termenul de pedeapsă stabilit pentru săvârşirea unei infracţiuni grave, infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave.

Anunţul privind eliberarea lui Sinigur a fost făcut de Anatolie Falcă, fost direct al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

„El trebuia să fie eliberat în anul 2045, dar l-au eliberat în sala de judecată. Astfel, avocatul s-a prezentat la penitenciar cu actul de eliberare. Deci, el a fost eliberat pe articolul 91, condiții inumane”, a declarat Falcă.

Veronica Dragalin, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, a reacționat printr-o postare critică privind „portița legislativă”, care a permis eliberarea unor deținuți periculoși.

„Persoane periculoase, condamnate anterior la închisoare pe viață pentru omor și alte crime, sunt eliberate din penitenciar. Mulți dau vina (ca de obicei) pe sistemul de justiție. Dar vă este clar ce a stat la bază să permită așa ceva? O lege – lege votată de actualul Parlament în 2021 – Legea Nr. 243 din 24-12-2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Dintre toate modificările stringente și necesare în justiție, a fost această lege cea mai urgentă? Dintre toți cetățenii Republicii Moldova care merită ajutor prin lege, sunt cei condamnați pentru infracțiuni excepțional de grave printre primii despre care trebuie să ne facem grijă? Dar familiile victimelor lor? Sau oamenii puși în pericol din cauza riscului că vor comite din nou așa crime? A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024? (După cum a bătut alarma Procuratura Anticorupție.) A fost necesar Parlamentul să introducă modificări care apără interesele avocaților care reprezintă cei acuzați de infracțiuni și nu procurorii care reprezintă interesele statului? De exemplu, introducerea imunității pentru avocați în anul 2021, o practică care nu există în țările din UE. Sau introducerea infracțiunii de amestec în activitatea avocatului (art. 303/1 Cod penal) în anul 2024, o infracțiune copiată din codul penal din Rusia (care există și în Turcia, dar nu în alte țări UE). În 2025, 61 deputați PAS au votat pentru lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS – cele 2 instituții responsabile de luptă împotriva corupției de nivel înalt și crima organizată, inclusiv omor, trafic de droguri și altele. Consecințele negative a acestor politici legislative încă urmează”, a scris Dragalin, pe pagina sa de socializare.

.Legea Amnistiei, propusă de fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a dus la excluderea acesteia din partid.

„Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme. Suntem conștienți de efectele grave ale acestei scheme puse la punct de-a lungul a mai multor ani. Azi, Olesea Stamate a fost exclusă din PAS. Îi cerem să-și depună mandatul de deputat, de care a făcut uz pentru a crea acest proces viciat. Prin amendamentele din iulie și noiembrie 2022, s-au creat premisele ca deținuții condamnați pentru crime deosebit de grave să beneficieze de un tratament legal preferențial și să fie eliberați. Unul dintre amendamente a eliminat obligativitatea demonstrării lipsei riscului de recidivă, iar altul a introdus explicit posibilitatea comutării pedepsei”, se arăta în comunicatul PAS.

După anunțarea deciziei de excludere a sa din PAS, Olesea Stamate a scris că a primit cu înțelegere decizia conducerii PAS. „Înțeleg contextul politic și atacul informațional dur din ultimele zile, direcționat atât împotriva partidului, cât și împotriva mea personal, mai ales într-un an electoral sensibil”. Totodată, ea a spus că are „sufletul împăcat: toate acțiunile mele au fost corecte și legale”.

„Rămân devotată principiilor legalității, statului de drept și valorilor democratice. Cred că mai există moralitate în politică. Cred că mai există jurnaliști care respectă codul deontologic și principiile unei prese obiective. Cred în viitorul european al Moldovei. Cred în o politică curată, corectă și în interesul cetățeanului. Dumnezeu e Mare și le vede pe toate!”, a mai scris Stamate.

Fosta președintă a Comisiei juridice și ex-membră PAS l-a acționat în judecată pe fostul prim-ministru Dorin Recean, după comentariile făcute de acesta în toiul scandalului Legii privind amnistia.

Dorin Recean a spus că „am fost recent la un pas de o catastrofă morală și instituțională”.

„Am văzut cum câteva amendamente — căci problema nu este în lege, ci în amendamente strecurate ulterior — puteau duce la eliberarea pe bandă rulantă a unor criminali periculoși. Al doilea factor esențial a fost abuzul din sistemul judecătoresc și din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.Aplicarea abuzivă a legii în favoarea infractorilor a fost posibilă doar datorită unor amendamente introduse abil, într-un aparent cadru legal, prin complicitate tăcută. Astfel de scheme de viciere legislativă, pentru a favoriza criminali periculoși sau în detrimentul interesului public, nu trebuie să se mai repete niciodată”, a declarat Recean.

Stamate a replicat că declarațiile șefului Executivului sunt „destul de grele”.

„Sunt surprinsă că domnul premier nu mai numește în ședința de Guvern judecătorii, cum îi numea anterior. Chiar și eu am criticat obiceiul pe care și-l făcuse din numirea judecătorilor care, în opinia dumnealui, se făceau vinovați de adoptarea unor hotărâri potențial cu probleme. Văd că nu se repetă această practică. În cazul de față sunt dubii rezonabile cu privire la legalitatea anumitor hotărâri luate de unii judecători privind situația deținuților”, a spus Stamate.

Ultima ședință de judecată, ce din 22 decembrie, a fost amânată la solicitarea pârâtului, examinarea urmând să fie reluată în luna martie a viitorului an.

Ulterior scandalului, deputaţii PAS au modificat din nou Legea amnistiei, astfel încât persoanele condamnate, cărora li s-a redus termenul de detenţie sau le-a fost schimbată pedeapsa, să nu poată fi fi eliberate condiționat, înainte de termen.

Și Stamate a publicat un filmuleț în care pretinde că prezintă „adevărul despre legea amnistiei, de la procesul de consultare, votare și promulgare până la consecințele ei”.

În loc de epilog – „ Babior”

Dacă Alexandru Sinigur a fost reîncarcerat, Iurie Radulov, alias „Babior”, care a fost eliberat condiționat din penitenciar în urma amendamentelor la Legea amnistiei, este încă fugat. Deși a fost localizat, așa cum afirmă Poliția,  autoritățile nu prea au speranțe în extrădarea lui.

Interlopul, care a fost liderul unei grupări de killeri, a părăsit Republica Moldova pe 16 martie. Ca și în cazul lui Sinigur, Comisia Penitenciarului nr. 17 Rezina a decis că Radulov este pasibil de a fi eliberat din pușcărie. În şedinţa de judecată, reprezentantul penitenciarului a susţinut demersul şi a solicitat admiterea lui. Deși când a fost eliberat din penitenciar era reprezentat de un alt avocat, pe parcursul procesului, Radulov l-a avut în calitate de apărător și pe Vladimir Kovali, tatăl Olesei Stamate.

„Tatăl meu a reprezentat doi deținuți care au fost refuzați de instanțe. Persoana invocată – Radulov – a fost eliberată în baza art. 91 Cod penal, și nu în baza legii amnistiei. Mai mult, a fost reprezentat de un alt avocat. Al doilea condamnat este în continuare în penitenciar. Speculațiile și manipulările din presă au afectat profund imaginea mea și a familiei mele”, a explicat Olesea Stamate, pentru Moldova 1.

Aceasta a mai declarat că problema rezidă în „modul în care ANP și instanțele de judecată au aplicat legea” și că ar exista „semne de întrebare majore privind caracterizările pozitive oferite unor deținuți cu profil periculos”.

Deși a fost identificat locul aflării lui Radulov, extrădarea rămâne incertă, așa cum autoritățile moldovenești încă așteaptă o reacție la cererea înaintată. Mai mult, locația lui Radulov este ținută în secret, „pentru a nu prejudicia procedurile”.

24 de deținuți condamnați la închisoare pe viață au beneficiat fie de eliberare, fie de reducerea pedepsei, în urma modificărilor aduse Legii amnistiei și Codului penal în perioada 2021-2022. Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în momentul izbucnirii scandalului, nouă dintre aceștia erau deja eliberați, în timp ce ceilalți 15 au obținut executarea pedepsei în condiții mai blânde, până la atingerea termenului de 30 de ani de detenție.