Există momente în care istoria nu se anunță prin decrete ministeriale sau acorduri diplomatice, ci prin gesturi civice aparent modeste, venite din locuri care nu au obiceiul să dicteze agenda națională, scrie ipn.md. Forumul Regional „Uniți sub tricolor”, anunțat pentru 26 aprilie 2026 la Cetatea Soroca, de către asociația obștească „Consiliul Unirii din Soroca”, este unul dintre aceste momente.
Nu este un simplu eveniment festiv, nici o reuniune de militanți ai unui ideal considerat prea mult timp utopic. Este, mai precis, expresia maturizării unui curent civic care a trecut dincolo de slogan și a început să caute forme organizate de acțiune. Platforma Reîntregirii Naționale (PRN), continuatoare a Mișcării de Eliberare Națională și Renaștere Românească, a salutat această inițiativă cu convingerea că ea marchează o etapă calitativ nouă în procesul de consolidare a mișcării unioniste.
Soroca nu este un oraș oarecare în geografia simbolică a Republicii Moldova. Este un oraș de frontieră, în sensul cel mai profund al cuvântului – acolo unde râul nu desparte, ci amintește de unitate. Cetatea ridicată pe malul Nistrului nu a fost gândită ca un simbol al separării, ci ca un bastion al continuității. Că tocmai aici se alege cadrul unui Forum dedicat tricolorului și identității românești nu este o coincidență, ci o alegere cu greutate istorică.
Tricolorul a revenit în 1990 printr-un vot suveran, într-un moment când societatea moldovenească a îndrăznit să-și asume adevărul despre sine. Marcarea acestui moment, 36 de ani mai târziu, nu este nostalgie – este o reafirmare că adevărurile identitare nu au termen de prescripție.
Forumul de la Soroca vine să reînscrie această memorie în prezent. Să arate că 27 aprilie 1990 nu a fost un accident al istoriei, ci o expresie lucidă a ceea ce societatea moldovenească știa despre ea însăși, chiar dacă deceniile de ocupație sovietică au complicat și falsificat acea claritate.
Declarația identitară – de la proiect politic la revendicare civică
Unul dintre elementele centrale ale Forumului de la Soroca se pretează a fi angajamentul asociației Consiliul Unirii de a susține proiectul Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la identitatea românească a statului și a majorității populației sale. Acest document a fost înaintat pe 30 ianuarie 2026 de Platforma Reîntregirii Naționale, fondatoarea Blocului Unirea Națiunii (BUN), care a semnat un Acord cu Partidul Acțiune și Solidaritate privind susținerea parcursului european și românesc al Republicii Moldova.
Inițiativa nu este retorică. Ea are o logică juridică și politică precisă: Declarația de Independență din 27 august 1991 afirma explicit apartenența Republicii Moldova la spațiul istoric, lingvistic și cultural românesc. O Declarație parlamentară care să consfințească această realitate nu ar face altceva decât să alinieze discursul oficial al statului cu textul fondator al suveranității sale. Paradoxul e că tocmai această aliniere a lipsit trei decenii.
Validarea proiectului de declarație într-un cadru civic regional, cum este Forumul de la Soroca, adaugă o dimensiune esențială: demonstrează că tema identitară nu mai este monopolul dezbaterii parlamentare sau al cercurilor intelectuale. Ea devine revendicare publică, formulată de comunități concrete, cu oameni care trăiesc cotidian tensiunile unui stat prins între false dihotomii. Angajamentul asociației obștești Consiliul Unirii din Soroca de a susține proiectul Declarației confirmă maturizarea curentului unionist și nevoia de coerență politică în jurul unui obiectiv strategic comun.
Contextul geopolitic conferă proiectului identitar o urgență suplimentară. Perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, prezentată ani la rând drept singura traiectorie strategică posibilă, a început să pară tot mai incertă. Mai multe state membre UE și-au exprimat rezervele față de extinderea accelerată, iar calendarul tehnic al negocierilor de aderare nu lasă loc pentru optimismul facil. Republica Moldova rămâne vulnerabilă – geopolitic, energetic, instituțional.
În acest context, vine să sublinieze ferm că Unirea cu România reprezintă calea cea mai sigură, rapidă și ireversibilă de integrare europeană. România este deja membră a UE și NATO. Ea oferă garanții de securitate, infrastructura instituționala consolidată și acces direct la piața comună europeană. Reunificarea nu ar fi un salt în necunoscut, ci o intrare într-un spațiu deja construit, cu reguli clare și protecții reale. Astfel privită, Unirea nu este un ideal romantic – este o soluție pragmatică pentru modernizarea statului și creșterea nivelului de trai al cetățenilor de la est de Prut.
De la forum regional la pol unionist coerent
Dacă Forumul de la Soroca vrea să fie mai mult decât un eveniment memorabil, trebuie să devină prima verigă a unui lanț organizat. PRN a anunțat clar această intenție: după Soroca urmează forumuri similare la Ungheni, Bălți, Cahul, Orhei și în alte centre regionale. Logica acestui demers este simplă și, tocmai de aceea, constrângătoare: o mișcare care vrea să transforme sprijinul popular în putere politică reală nu poate rămâne concentrată într-un singur punct al hărții.
Moldova civică unionistă are nevoie de structuri în teritoriu. Nu pentru că cifra organizațiilor ar impresiona vreun electorat, ci pentru că prezența locală înseamnă capacitate de mobilizare, înseamnă oameni care pot explica, convinge și organiza în comunitățile lor. Marile schimbări politice nu se produc niciodată exclusiv la Chișinău, oricât de importantă este capitala. Ele se produc atunci când o idee ajunge sa fie purtată de suficient de mulți oameni în suficient de multe locuri.
