Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, elaborată de Cancelaria de Stat și elaborată în cadrul Cabinetului de miniștri pe data de 15 martie, stipulează că, până în anul 2030, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane.
Prima variantă de reorganizare a administrației publice locale de nivelul doi (raioane) prevede că raioanele vor fi înlocuite de regiuni. În același timp, în document se menționează că regiunile vor fi create ca regiuni de dezvoltare deja existente în baza Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Autorii consideră că aceasta este cea mai bună reorganizare tehnică.
Structura propusă a regiunilor este următoarea: Regiunea administrativă Nord: municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca; Regiunea administrativă centrală: raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni; Regiunea administrativă Sud: Basarabeasca, raioanele Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia; Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia; Municipiul Chișinău.
Autorii documentului consideră că această abordare va schimba caracterul autorităților locale de nivelul al doilea în direcția administrației regionale, cu un accent predominant pe dezvoltarea socio-economică a regiunii. Pe termen scurt, se propune păstrarea atribuțiilor care revin în prezent autorităților publice locale de nivelul doi. Dar responsabilitățile legate de gestionarea învățământului preuniversitar și a serviciilor de asistență socială nu au fost încă clarificate.
Finanțarea regiunilor va fi aceeași ca în sistemul de finanțare a autorităților publice locale introdus în 2015 pentru a determina veniturile noilor regiuni. Toate criteriile utilizate pentru distribuirea impozitelor și pentru calcularea transferului de echilibrare se bazează pe populație, pe suprafața unității administrativ-teritoriale și pe valoarea impozitelor colectate în teritoriu.
O structură alternativă a autorităților publice locale de nivelul al doilea, care ar putea crește eficiența prin reducerea numărului de personal și îmbunătățirea cooperării între structurile descentralizate ale Cancelariei de Stat, ar consta în zece districte.
O astfel de structură ar arăta în felul următor: Districtul Bălți: raioanele Bălți, Fălești, Glodeni, Râșcani și Sângerei; Districtul Căușeni: raioanele Căușeni, Anenii Noi și Ștefan-Vodă; Districtul Cahul: raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia; Districtul Edineț: raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița; Districtul Hîncești: raioanele Hîncești, Basarabeasca, Cimișlia și Leova; Districtul Orhei: raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești; Districtul Soroca: raioanele Soroca, Drochia și Florești; Districtul Ungheni: raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni; Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia; Municipiul Chișinău.
În acest scenariu, distribuția funcțiilor este aproape neschimbată. Agenția pentru Dezvoltare Regională și Consiliile pentru Dezvoltare Regională ar continua să funcționeze. Se așteaptă ca reorganizarea să reducă într-o anumită măsură costurile administrative. În plus, aceasta va concentra personalul cel mai calificat din structurile existente într-o nouă structură consolidată și va atrage alți candidați prin faptul că posturile vor fi mai atractive.
Autorii documentului menționează că alegerea între cele două scenarii de reorganizare va trebui făcută de guvern – odată ce documentul principal va fi adoptat.
Raioanele de pe malul stâng al Nistrului (Transnistria), care nu se află sub controlul autorităților constituționale, nu sunt menționate în ambele proiecte de reorganizare a autorităților locale.
