Fostul președinte al Parlamentului și lider al Partidului Democrat, Marian Lupu, a revenit în politică după patru ani la șefia Curții de Conturi. Politicianul este cap de listă a Mișcării Respect Moldova, partid tânăr, lansat în 20123 de un grup de inițiativă, format din fruntași ai fostului Partid Democrat, condus de Vlad Plahotniuc și de politicieni care au migrat de la Partidul Comunist. Și lista electorală, cu care Respect Moldova s-a avântat în cursa pentru Parlament este formată din oameni care s-au perindat pe la guvernare. Formația se declaraă pro-europeană, însă trecutul membrilor său rămâne afectat de păcatele vechiului Partid Democratic.
Mișcarea Politică Respect Moldova a fost fondată în primăvara anului 2023 de un grup de iniţiativă, condus de ex-deputatul democrat Eugeniu Nichiforciuc și din start și-a propus, așa cum anunță pe site-ul său, să fie „altfel decât alte formaţiuni politice şi să facă cu totul altă politică – bazată pe respectul faţă de cetăţeni, faţă de ţară”. Din grupul de iniţiativă mai făceau parte: Radu Burduja, ex-secretar de stat la Ministerul Apărării şi ex-reprezentant al Moldovei la NATO, ex-deputatul Anatolie Zagorodnîi, fost deputat comunist și şef al Agenţiei pentru Protecţia Monumentelor, Ion Ştefăniţă, fostul colonel de poliţie Nicolae Cicariov etc. Nu toți membrii grupului de inițiativă care au stat la crearea partidului se regăsesc în lista electorală pentru Parlament.
Formațiunea a fost înregistrată cu o zi înainte de expirarea termenului ce permitea participarea la alegerile locale. Cu toate acesteapartidul a obținut 19 primării, toate cu primari care anterior au fost în PDM, condus de Lupu, apoi de Vladimir Plahotniuc.
Sigla partidului, care este cu numărul …în buletinele de vot reprezintă numele lui Marian Lupucu litere alebe pe fon albastru.
Mișcarea Respect Moldova se declară o formațiune politică de centru-stânga.
Principii și Valori: Mişcarea Respect Moldova declară că pledează pentru integrare europeană, însă consideră că „acesta nu trebuie să fie un proces pur tehnic”. „Componenta de bază a integrării europene noi o vedem în creşterea bunăstării cetăţenilor, în creşterea nivelului de viaţă în Moldova. Ne dorim să construim Europa la noi acasă, iar în momentul când vom deveni membri ai UE, să avem acelaşi nivel de viaţă ca şi europenii. Să nu mergem în Europa ca nişte rude sărace, care permanent stau cu mâna întinsă. De asemenea, pentru noi integrare europeană înseamnă justiţie liberă, instituţii ale statului care acţionează în interesul cetăţenilor, dar nu al guvernării, presă liberă, economie de piaţă autentică etc”, se menționează în platforma politică a partidului.
Programul electoral are sloganu: Pentru o Moldovă condusă cu respect și competență.
După alegeri locale din 2023, la Mişcarea Respect Moldova au aderat mai multi foști demnitari, printre care Lilia Pogolşa, care a condus anterior Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Eduard Grama, ex-ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Igor Curov, ex-secretar de stat al Ministerului Sănătăţii, deputatul Veaceslav Nigai. Mai mulți primari și consilieri locali din fostul PDM, astăzi Partidul Social Democrat din Moldova, au trecut la Mișcarea Respect Moldova. Acest gest a fost calificat de social-democrați ca „un caz clasic de cumpărare a membrilor unui partid din partea unei grupări care crede că poate cumpăra respect”.
În aprilie 2025 conducerea partidului este preluată de fostul deputat PD și președinte al Curții de Conturi, Marian Lupu.
Lista electorală a formațiunii politice numără 101 candidați, dintre care 58 sunt bărbați și 43 – femei, cu o vârstă medie de 48 de ani. Aceștia provin din 27 de unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, din totalul de 36, ale Republicii Moldova, iar 35 dintre ei au domiciliul în municipiul Chișinău. Toți candidații sunt membri MRM.
Potrivit declarațiilor de avere, în 2024 venitul mediu brut declarat de candidați, împreună cu membrii familiei, a fost de 539 714 lei – circa 45 mii lunar, ceea ce îi încadrează în categoria celor 60 de persoane cu venituri între 200 000 și 1 milion de lei. Nouă canidația au declarat venituri de peste un milion de lei în anul 2024 și tot atâțea candidați nu au raportat niciun venit.
Partidul nu a participat la alegerile precedente, însă șapte dintre candidații actuali au figurat pe listele altor formațiuni politice, potrivit platformei www.alegeri.md.
Marian Lupu: cele mai înalte funcții în stat într-o carieră marcată de traseism politic și controverse
Marian Lupu a deținut cele mai importante funcții în stat: președinte interimar al țării, președinte de Parlament, președinte de partid, iar în trecut – ministru al Economiei. Ultima funcție importantă a fost cea de președinte al Curții de Conturi, din 2019 până în 2024. Deși mai retras de la viața politicp în această perioadă, nu a scăpat de scandaluri. O angajată a Curții de Conturi l-a înnvinuti de hărțuire sexuală, după ce a concediat-o. Scandalui s-a consumat în instanță, însă vina lui Mariana Lupu nu a fost dovedită.
Fostul comunist Marian Lupu, promovat de Partidul Democrat la șefia Curții de Conturi, în 2019, cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, s-a remarcat în cariera sa politică prin declarații controversate, presiuni asupra oamenilor de afaceri și trafic de influență în favoarea unor membri ai partidului din care făcea parte. Destul de popular pe când era președinte al Parlamentului din partea Partidului Comuniștilor, Lupu a pierdut drastic din popularitate după ce a readus formațiunea democraților în legislativ. În 2016, în plină campanie electorală, PD a restras candidatura sa din cursa electorală, chiar dacă cheltuise o sumă impunătoare de bani – 24 milioane de lei.
Lupu a lucrat în structurile de stat din 1991. Portofoliul său de funcții publice este impunător. A fost patru ani la conducerea Ministerului Economiei, dintre aceștia, doi în funcția de ministru. Începând cu 2005, a fost ales deputat în cinci legislaturi, șapte ani a fost speaker, în două reprize, iar timp de un an și patru luni a deținut interimatul postului de şef al statului. Promovat mereu de guvernarea comunistă, Lupu a părăsit în 2009 Partidul Comuniștilor, care ajunsese în declin, pentru a fi cap de listă la democrați în scrutinul parlamentar anticipat din iulie 2009.
În cadrul partajării funcţiilor în Alianţa pentru Integrare Europeană, creată în urma alegerilor aniticipate din 29 iulie 2009, Marian Lupu a fost desemnat candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. La niciuna dintre cele trei încercări de alegere a şefului statului în legislativ – în 2009 şi în 2011 – nu a acumulat cele 61 de voturi necesare. Din această cauză, legislativul a fost dizolvat în 2010, fiind organizate noi alegeri parlamentare anticipate.
În perioada 2012–2017, Marian Lupu a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste.
Pe 24 iulie 2014, Lupu a fost decorat cu „Ordinul Republicii” de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, „pentru contribuții decisive la desăvârșirea obiectivului major de politică externă al Republicii Moldova – asocierea politică și integrarea economică cu Uniunea Europeană”
Traseism politic
În cariera sa politică Marian Lupu a cochetat și cu partidele. Până la destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, a reușit să fie membru al PCUS. În 2007 a intrat „prin ușa din spate” în Partidul Comuniștilor din R.Moldova, după cum s-a exprimat liderul comunist Vladimir Voronin. La congresul din martie 2008, el a fost promovat în Comitetul Central al PCRM, ceea ce, potrivit liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, „pentru o persoană care are mai puţin de un an stagiu în partid, aceste lucruri reprezintă o avansare substanţială în ierarhia de partid”. În 2008, preşedintele legislativului Marian Lupu a fost exclus din comisia pentru integrare europeană şi din Consiliul Suprem de Securitate. Asta în ciuda faptului că era, potrivit Radio Europa Liberă, partenerul de dialog preferat al europenilor şi chiar era văzut ca un posibil înlocuitor al preşedintelui Voronin, aflat în ultimul an de preşedinţie
Ruptura de PCRM și trecerea la PD s-a produs în iunie 2009. La 2 iunie Lupu a lăsat să se înţeleagă într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că ar intenţiona să părăsească rândurile Partidului Comuniştilor, dar, la scurt timp, a negat acest lucru, ca peste o săptămână să anunţe ieşirea din PCRM. În aceeași lună Marian Lupu a fost ales președinte al Partidului Democrat. O lună mai târziu, Marian Lupu era cap de listă a Patidului Democrat în campania electorală parlamentară anticipată. Aceasta după ce la scrutinul din aprilie 2009, Partidul Democrat nu a trecut pragul electoral. În iulie 2019, la anticipate, PD a intrat în Parlament cu 13 mandate. Marian Lupu a fost primul în lista democraților și în alegerile parlamentare din 2010 și 2014, în care PD a obținut 15 și, respectiv, 17 mandate de deputat.
Lupu îl acuza în 2009 pe Plahotniuc de implicare în scheme dubioase
În campania electorală din iulie 2009, Marian Lupu pomenea numele lui Vlad Plahotniuc într-o dezbatere electorală la PRO TV. Marian Lupu făcea aluzie, într-o întrebare adresată lui Igor Dodon, că Vlad Plahotniuc ar face parte din tagma celor apropiați de președintele Voronin și care ar fi implicat, de rând cu alți actori din umbră, în scheme frauduloase și monopolizante la importul de carne, în domeniul vinificației și altele. „Exista un numar limitat de persoane, oameni de afaceri, care fac parte dintr-o casta deschisa, pe lângă curtea domnească, nume cunoscute care sunt in jurul juniorului, ma refer aici la Ignatenco, ma refer aici la Plahotniuc, ma refer aici si la alte persoane care au initiat un sir intreg de modele, modele monopolizate, zic eu frauduloase pentru importul de carne, importul din peste care de fapt vin sa aduca un prejudiciu foarte si foarte important”.
Mai târziu, în Parlament, a intervenit în mai multe cazuri în care se discutau proiecte de legi legate de interesele lui Vlad Plahotniuc. Bunăoară, în cazul vânzării Hotelului Codru, la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu, de pe ordinea de zi a Parlamenului a fost scos subiectul legat de audierea unui raport de audit al Curţii de Conturi în care se arata despre modul păgubos în care a fost privatizat acest hotel, statul fiind prejudiciat cu 161 de milioane de lei, arată o investigație a Jurnal de Chișinău.
Funcțiile publice și interesele de partid
În campania electoral prezidenția Marian Lupu, candidatul desemnat al PDM, a reușit într-un timp extrem de scurt să colecteze un număr de semnături peste plafonul maxim prevăzut de legislație. Pe data de 1 septembrie, candidatul a fost desemnat de PDM, pe 2 septembrie a fost înregistrat GI și eliberate liste de subscripție, iar în data de 3 septembrie 2016, într-o zi de sâmbătă, listele de subscripție au fost depuse și recepționate la CEC. Aceste detalii au fost menționate în Raportul Misiunii de Observatori a Promolex pentru scrutinul electoral din 30 octombrie 2016 (pagina 33) . Experții au avansat că acest lucru ar fi putut avea loc numai în condițiile în care s-au folosit resursele administrative.
Campania prezidențială din 2016 a început cu contestări ale oponenţilor politici la Comisia Electorală Centrală, care au pus la îndoială viteza adunării semnăturilor de către Marian Lupu, în numai 24 de ore. Concurenții electorali, care au sesizat atât CEC, cât și Procuratura Generală, au menționat impozibilitatea fizică a adunării celor 25 de mii de semnături în doar 24 de ore. Liderul PCRM, Vladimir Voronin, afirma că semnăturile au fost colectate cu două săptămâni înainte de startul oficial. Misiunea Promo-Lex de observare a alegerilor președintelui din 30 octombrie 2016 a constatat, într-un raport, făcut public la 15 septembrie, că CEC a încălcat o proprie hotărâre atunci când l-a înregistrat pe Marian Lupu, candidatul PD la funcția de șef al statului, în ziua de sâmbătă, 3 septembrie, în afara programului de lucru.
La mai multe întâlniri cu alegătorii, suita lui Marian Lupu este însoțită de echipaje de poliție, potrivit pozelor și înregitrărilor video postate pe rețelele de socializare de mai mulți internauți.
De altfel, Lupu a fost criticat de societatea civilă, dar și de concurenții electorali, pentru utilizarea abuzivă a resurselor administrative în toate scrutinele electorale în care a fost implicat, din 2005 până în 2016.
Listele negre ale societății civile
În cadrul scrutinelor electorale din 2009 și 2010, Marian Lupu a fost inclus în listele negre ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat, fiind considerat un candidat cu integritatea pătată.
Limba română și limba moldovenească – inconsecvență în declarații
Marian Lupu se identifică drept moldovean și s-a pronunțat pentru păstrarea în Constituție a apelativului de „limbă moldovenească” ca limbă de stat a Republicii Moldova. În 2010, într-o emisiune televizată el a declarat: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească” Peste doi ani a revenit la subiect cu o altă declarație: „Noi nu suntem de acord cu modificarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română. M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”. „Din punctul meu de vedere, articolul 13 nu are nimic cu funcţionarea instituţiilor statale”, a mai spus Lupu, exprimând astfel punctul de vedere al întregii formaţiuni politice, pe care o conduce, în cadrul discuțiilor despre eventuale modificări ale articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind denumirea limbii oficiale a statului. Atunci editorialistul Constantin Tănase i-a dedicat lui Marian Lupu un pamflet cu titlul „M-am răzgândit! Științific sunt un bou!”
Gesturi indecente și bătaie în Parlament
Marian Lupu a fost suprins de câteva ori de camerele de luat vederi gesticulând indecent. La una din ședințele Parlamentului, Marian Lupu a scapat chiar și o frază indecentă, crezând că microfunul nu este conectat. Deputații din fracțiunea PCRM i-au cerut atunci explicații speakerului, dar el a negat că ar fi zis ceva. La o altă ședință Parlamentului, Marian Lupu l-a îmbrâncit pe deputatul comunist Grigore Petrenco, care l-ar fi jignit prin declarațiile pe care le făcuse la adresa lui. Cearta s-a extins și mai mulți deputați s-au îmbrăncit în sala de ședințe a Legislativului.
Video despre bătaia în care a fost implicat Lupu:
Grațieri dubioase
Unul dintre primele decrete semnate de Marian Lupu în calitate de șef interimar al statului a fost cel de grațiere a unui coleg de partid. Centrul de Investigații Jurnalistice arata într-o anchetă că grațierea îl ajuta pe liderul organizației din raionul Rezina a Partidului Democrat, Leonid Balan, fost primar al satului Păpăuți, să se înscrie din nou în cursa electorală pentru o nouă funcție de primar. „Se grațiază pedeapsa complementară aplicată lui Balan Leonid Vasile, condamnat la 27 februarie 2007 de Judecătoria Rezina”, se arată în Decretul privind aprobarea unei grațieri individuale, publicat în „Monitorul Oficial” la 20 aprilie 2011.
Într-o anchetă anterioară a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată împreună cu jurnaliștii de la ziarul Cuvântul din Rezina, se arăta că Leonid Balan a fost condamnat penal pentru înstrăinarea ilegală a unor bunuri ale fostei cooperative agricole „Hlinoaia”. Colegul de partid grațiat de Marian Lupu a fost și unul dintre finanțatorii generoși ai Partidului Democrat în campania electorală din 2010. Deși pensionar, Balan a donat PD 90 de mii de lei.
Bani de la Plahotniuc pentru studiile fiicei?
În 2020, o investigație realizată de RISE Moldova a dezvăluit că o firmă offshore controlată de oligarhul Vlad Plahotniuc a efectuat două transferuri bancare în valoare totală de 19.000 de euro către Universitatea Maastricht din Olanda, pentru a acoperi taxele de studii ale fiicei lui Marian Lupu. Plățile au fost efectuate în iulie 2014, când Marian Lupu era președintele Partidului Democrat din Moldova. Lupu a negat că studiile fiicei sale ar fi fost finanțate de Plahotniuc sau de vreo altă persoană. El a explicat că, neavând un cont bancar care să permită transferuri internaționale, a predat banii în numerar colegilor săi de partid care desfășurau activități de afaceri și dispuneau de conturi pentru asemenea transferuri, solicitându-le să efectueze plata către universitate.
Averi și interese
Micu – numărul doi pe listă
Victor Micu, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a aderat la Mișcarea Respect Moldova la sfârşitul lunii iulie 2025, la scurt timp preluând funcția de vice-preşedinte al formaţiunii şi plasat pe locul doi în lista electorală. Micu a declarat că doar la Respect Moldova a găsit „profesionalism, viziune și respect față de oameni”.
Victor Micu a deținut două mandate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturiii, perioadă în care oligarhul Plahotniuc avea influențe mari asupra sistemului de justiție. Pe 16 iulie 2019 a fost revocat din funcția de președinte al CSM.
Până să ajungă în CSM, Micu a fost judecător, vicepreşedinte, iar ulterior preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani din Chişinău. În aprilie 2009, judecători din instanţa pe care o conducea micu au mers să examineze dosarele tinerilor reţinuţi în urma protestelor în comisariatele de poliţie, fără să ia atitudine față de tinerii bătuți și maltratați de politiști.
Eugeniu Nichiforciuc
Eugeniu Nichiforciuc a fost deputat în Parlament pe lista PDM în două mandate. În 2019 a fost exclus din Partidul Democrat, după ce democrații au pierdut guvernarea. Nichiforciuc a fost exclus și din fracțiunea parlamentară pentru că nu mai participa „la ședințele fracțiunii PDM în Parlament și nici la acțiunile formațiunii”.
Este magistru în medicină socială și management. În politicăp s-a implicat de tânăr în politică. La 23 de ani, după absolvirea Facultății Medicină Generală a Univeristății de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a devenit referent în cadrul aparatului Comitetului Central (CC) al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), iar peste doi ani a fost angajat, pentru o scurtă perioadă, în Secţia organizatorică şi protocol al aparatului CC al PCRM.
La alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a candidat pe lista Partidului Moldova Unită, condus de fostul comunist Vladimir Țurcan. După ce formațiunea nu a trecut pragul electoral, Nichiforciuc a aderat la Partidul Democrat din Moldova, la care a devenit secretar general adjunct în mai 2012.
Ajunge totuși parlamentar după scrutinul din 30 noiembrie 2014, când a fost inclus pe locul 21 în lista democraților. Deja după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 a reușit să-și păstreze fotoliul de deputat PDM, câștigând competiția electorală pe Circumscripția nr. 8 – Florești.
Avere și interese
În declaraţia de avere depusă la CEC în 2025, Eugeniu Nichiforciuc nu a indicat venit din vreun din salariu, în schimb, susține că a primit 180 000 de lei donații de la „rude și prieteni” la evenimente de familie. Asemenea venituri – de la evenimente de familie erau indicate și în declarațiile pe venit în anii când Nichiforciuc era deputat.
Pentru 2024 candidatul a mai indicat că soţia sa, care lucrează la o clinică de medicină estetică, a avut un venit de 469 de mii de lei.
Familia Nichiforciuc are și un apartament cu suprafața de 330 m. p. pe care îl deține cu drept de abitație. Un alt apartament cu suprafața de 72,9 m. p. familia îl are în proprietate din 1995. Costul acestuia este de 403 de mii de lei. Familia Nichiforciuc deține și două automobile Land Rover. Primul a fost cumpărat în leasing în 2019, iar al doilea – în 2024 cu suma de 85 de mii de euro.
Nichiforciuc a împăcat foarte bine viața politică cu cea de afaceri, care i-au adus familiei sale, sub formă de dividende, venituri anuale de milioane lei. Portalul Anticoruptie.md, scria într-o anchetă din 2018 că veniturile familiei deputtaului au sporit considerabil în perioada când acesta era deputat în Parlament. Deputatul avea afaceri în mai multe domenii, între care transport, comerț și construcții. De când este deputat, acesta a primit dividende de peste patru milioane de lei de la firmele pe care le-a fondat. Numai în 2017 mărimea dividendelor se ridică la peste 1,2 milioane de lei. Construct Agent Grup SRL, una dintre firmele alesului poporului, fondată în anul 2015 și specializată în lucrări de construcții, a început să câștige licitații la stat încă „din fașă”, la doar trei luni de la creare.
„Întreprinderii Construct Agent Grup SRL i-a fost încredințat un contract de peste două milioane de lei în raionul în care a copilărit și pe care astăzi deputatul îl patronează politic – Florești. Ulterior, a obținut contracte la Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), unde director-adjunct a devenit finul său de cununie, Sergiu Batiușca, apoi – la Spitalul Raional Șoldănești și la Comitetul Național Olimpic și Sportiv (CNOS)”. Doar în 2017 afacerea respectivă i-a adus lui Nichiforciuc dividende de 310.000 de lei.
Dosare în judecată și acuzații de corupție
Nichiforciuc a fost implicat în mai multe scandaluri, s-a judecat cu mai mulți deputați, dar a fost acuzat de corupție de unii dintre colegii deputați. Bunăoară deputata comunistă Elena Bodnarenco şi liderul PCRM Vladimir Voronin au declarat public că în 2016-2017 Nichiforciuc ar fi propus bani unor deputați comuniști ca să treacă la Partidul Democrat. Drept urmare, câțiva ani mai târziu (iulie 2022), Procuratura Anticorupție l-a pus pe Eugeniu Nichiforciuc sub acuzare. Eugeniu Nichiforciuc a negat acuzațiile. Deși a fost intentat încă în 2022, dosarul încă nu a fost expediat în instanţă.
În aprilie 2016, Sergiu Cebotari, unul dintre foștii angajați ai Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, a declarat că prin intermediul acestei companii din țară ar fi fost scoase anabolizante, schema fiind susținută de Nichiforciuc. În urma declaraţiilor făcute, Nichiforciuc i-a acţionat în judecată pentru defăimare atât pe autorul declaraţiilor, cât şi posturile de televiziune TV7 şi Jurnal TV. Prima instanţă i-a dat câştig de cauză lui Nichiforciuc şi a dispus să-i fie achitate 100 de mii de lei cu titlu de compensaţie, totuşi Curtea de Apel Bălţi a redus suma compensației până la 20 de mii de lei, scrie Moldova Curata.
Într-un alt proces de judecată Eugeniu Nichiforciuc l-a acuzat de defăimare pe fostul său coleg de partid Pavel Filip, însă instanța a respins cererea ca nefondată. Ea se referea la faptul că în decembrie 2020, pe pagina sa de Facebook, Pavel Filip a criticat decizia Guvernului de atunci de a reduce impozitele/accizele pentru țigările cu foi/cigarillos. Potrivit lui Filip, statul va pierde anual în continuare câte 160 milioane de lei, iar banii „vor merge în buzunarele «autorilor schemelor cu țigări» Andronachi și Nichiforciuc”.
O altă acţiune în judecată privind apărarea onoarei și demnității a fost depusă de Nichiforciuc după declaraţiile făcute de liderul Partidului „Democraţia Acasă” Vasile Costiuc pe reţelele sociale. Acesta a spus inclusiv următoarele: „Drugii lui Nichiforciuc în continuare își bat joc de oameni”; „”Dracii și…Nichiforciuc, care au furat statul acesta”; „Ei mai departe își bat joc de oameni. Nichiforciuc și brigada lui de șini, de cumătri și de procurori”. Prima instanţă şi Curtea de Apel au respins acţiunea depusă de Nichiforciuc încă în 2023. În plus, acesta va trebui să-i achite lui Costiuc 4 mii de lei, adică costurile suportate pentru serviciile avocatului. Decizia a fost pronunţată în martie 2025.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Test de integritate”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice și portalul Anticoruptie.md.
Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.
Autor: Crina DUMITRIU, anticoruptie.md
