Interesul reactivat al administrației conduse de Donald Trump față de Groenlanda a readus insula în prim-planul agendei geopolitice globale. Dincolo de declarațiile oficiale din Washington și reacțiile venite din Danemarca, locuitorii insulei – cei direct vizați – vorbesc despre frustrare, oboseală și o dorință fermă de autodeterminare, scrie ilpost.it
În ultimele luni, mass-media internațională a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite să „cumpere” sau să anexeze Groenlanda. Pentru populația locală, aceste speculații sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit un reper al nemulțumirii. Acesta a aparut pe bannere și pancarte în cadrul protestelor desfășurate în Nuuk, capitala insulei.
Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestația din luna martie a marcat un moment important. A subliniat și întărit opoziția clară față de orice decizie luată fără consultarea populației, mai arată Il Post.
Groenlanda, indignare și epuizare: „Nu suntem de vânzare”
Pe lângă furie, mulți groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă descriu o atmosferă de „déjà vu” negativ. Este apăsător, având în vedere că temerile legate de interesul administrației Trump persistă de mai mult de un an.
Localnicii reproșează liderului american modul în care se referă la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristică, ca despre un bun imobiliar, fără dialog real cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au accentuat nemulțumirea.
Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că în jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat percepția că presiunile reprezintă o formă de intimidare politică.
Au apărut și informații privind posibile încercări de influențare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – demersuri primite cu reacții puternic negative.
Între SUA și Danemarca: alegerea de a decide singuri
Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în a alege între Statele Unite și Danemarca, ci în a-și păstra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Deși insula beneficiază de guvern propriu din 1979 și de autonomie extinsă din 2009, dependența economică de Danemarca rămâne considerabilă, complicând procesul spre independență.
Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive și de limitarea identității inuit, fapt ce amplifică neîncrederea față de orice intervenție externă.
Există și opinii – minoritare – care văd în interesul american o posibilă oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, poziția dominantă este că Groenlanda nu trebuie tratată ca un bun tranzacționabil pe scena geopolitică.
Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este „cine oferă mai mult”, ci recunoașterea faptului că Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexă și dreptul fundamental de a-și stabili singură direcția.
SURSA: mediafax.ro
