Ucraina este pregătită să accepte crearea unei zone demilitarizate în Donbas, o concesie majoră menită să deschidă calea către încetarea războiului cu Rusia, scrie ziua.md. Informația apare în contextul negocierilor intense purtate cu Statele Unite și aliații europeni și este confirmată de consilier al șefului Biroului președintelui ucrainean, Mihailo Podoleak, într-un interviu acordat publicației lemonde.fr
Potrivit surselor publicației, Kievul a făcut un pas important înapoi pe unul dintre punctele-cheie ale negocierilor, acceptând ideea unei zone demilitarizate de-a lungul actualei linii a frontului din Donbas. Această concesie, susținută de liderii europeni, este inclusă în versiunea revizuită a planului de pace american, transmis miercuri seara președintelui SUA, Donald Trump, de către Volodimir Zelenski.
Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut public, joi, că Ucraina este „gata” să accepte concesii teritoriale. El a confirmat că planul a fost elaborat cu participarea Franței, Marii Britanii și Germaniei, alături de Kiev.
Zona demilitarizată ar presupune retragerea atât a forțelor ucrainene, cât și a celor ruse de ambele părți ale liniei de separație din Donbas. Regiunea, disputată încă din 2014 și de o importanță strategică majoră, ar putea fi plasată sub supravegherea unei forțe internaționale, cu participarea Statelor Unite, pentru a preveni reluarea agresiunii ruse.
„O zonă demilitarizată trebuie să existe de ambele părți ale liniei. Trebuie stabilit clar ce tipuri de arme vor fi retrase și cine va monitoriza respectarea acordului. Este necesară prezența unor misiuni de monitorizare și a unui contingent străin care să garanteze aplicarea înțelegerilor”, a declarat Podoleak.
El a subliniat că, în realitate, o parte a teritoriului va rămâne „sub ocupație rusă de facto”, iar stabilirea unei linii de separație este inevitabilă.
Modelul invocat de negociatorii ucraineni este cel al zonei demilitarizate dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, creată prin armistițiul din 1953, deși, în cazul Ucrainei, zona ar putea fi considerabil mai extinsă.
Pentru Zelenski, această concesie este una extrem de dureroasă, dar ar putea evita scenariul cerut insistent de Moscova și anume cedarea completă a părților din Donbas care nu sunt ocupate militar de Rusia, în special în regiunea Donețk. O astfel de cedare rămâne o „linie roșie” pentru președintele ucrainean, în contextul opoziției puternice din armată și din societate față de orice formă de capitulare.
Zelenski a reiterat că nu are nici dreptul „legal”, nici pe cel „moral” de a ceda teritorii ucrainene și a subliniat că orice decizie privind viitorul regiunilor estice trebuie validată prin alegeri sau referendum. Rezultatul unui asemenea vot rămâne incert, în condițiile în care populația ucraineană, deși epuizată de război, rămâne profund atașată de suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
Documentul transmis Washingtonului este structurat în trei părți: încetarea războiului, definirea unei noi arhitecturi de securitate europene cu garanții ferme pentru Ucraina și, în final, reconstrucția țării. Kievul insistă ca Rusia, în calitate de agresor, să contribuie la finanțarea reconstrucției.
„Fără acest element, agresorul va simți că a câștigat din conflict și nu va exista niciun factor real de descurajare”, a avertizat Podoleak.
Această contrapropunere are ca obiectiv detensionarea relațiilor cu administrația Trump, care a manifestat tot mai multă frustrare față de blocajul negocierilor. Potrivit unor surse europene, Trump a pus presiunea în principal pe Kiev și pe capitalele europene, ignorând poziția rigidă a Moscovei, și a dat Ucrainei un ultimatum informal până la Crăciun pentru a accepta un acord.
În acest context tensionat, o reuniune între reprezentanți ai SUA, Germaniei, Franței, Marii Britanii și Ucrainei ar putea avea loc sâmbătă, la Paris, iar ulterior a fost avansată și ideea unei întâlniri la Berlin cu Donald Trump. Rămâne însă incert dacă președintele american va participa, acesta declarând că nu dorește „să-și piardă timpul” în lipsa unui progres real.
Oficialii ucraineni avertizează că, în pofida concesiilor făcute, nu există garanția unui compromis durabil cu Kremlinul.
„Ucrainenii vor să trăiască, iar Putin vrea să ne distrugă”, a declarat Aleksandr Merejko, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului ucrainean, subliniind limitele oricărui acord cu actuala conducere de la Moscova.
