Creştinii ortodocşi din mai multe localități ale Republicii Moldova îl prăznuiesc pe data de 8 noiembrie, pe Sfântul Dimitrie cel Mare Izvorâtorul de Mir.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-311) şi era fiul voievodului cetății Thesalonicului, botezat în taină de părintii săi, de frică cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinţii în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminându-i cunoștința despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum şi milostenia cea către săraci. După moartea tatălui, ajunge să conducă cetatea Thesalonicului. Când împăratul Maximilian a aflat că voievodul Dimitrie este creștin şi s-a mâniat foarte tare. Drept aceea, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor, și a venit împăratul şi la Thesalonic. Și, Dimitrie fiind întrebat, de sunt adevărate cele auzite despre dânsul, a răspuns cu îndrăzneală, mărturisind că este creștin şi a defăimat închinarea păgânească. Și îndată, împăratul a poruncit să-l închidă în temniță, până la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale. Un tânăr creștin, pe nume Nestor, a mers la el în temniță şi i-a cerut binecuvântarea ca să-l omoare pe luptătorul lui Maximian, Lie, care executa creștinii. După ce împăratul a aflat că Lie a fost omorât de Nestor, având binecuvântarea Sfântului Dimitrie, a trimis la el în temniță ostașii să-l omoare cu sulițele. Pe vremea împăratului Constantin, care a dat libertate credinței creștine, trupul acestuia a fost înhumat într-o biserică mică. Acolo au început să aibă loc minuni. Se tămăduiau oamenii de orice fel de boală. După ce s-a vindecat și un boier foarte bolnav, acesta a decis să ridice pe acel loc o biserică mai mare. Și când săpau șanțurile temeliei pentru noua biserică, au dat peste racla sfintelor moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, iar racla era plină de mir. Oricât ar fi luat din raclă mir, ea se umplea din nou şi tămăduia bolnavii.
Așadar, de “ Sfântul Dimitrie cel Mare Izvorâtorul de Mir” și la Soroca se va marca hramul localității. Este o tradiție veche în spațiul nostru cultural, care din an în an se serbează cu mult fast. Oamenii considera că respectând tradiția sărbătorii, sfântul bisericii îi va proteja de rele. În ajun de sărbătoare gospodinele și gospodarii își îngrijesc casa, văruiesc, fac curățenie, își pregătesc rezerve de produse alimentare pentru ospăț. De hram se merge la Sfânta Liturghie, după care se împart pomeni oamenilor mai nevoiași. În cartierul “ Bujorăuca” pregătirile au început de miercuri – oamenii își îngrijesc curtea casei, fac ordine în odăi și desigur își vor face timp și pentru pregătirea mesei. Unii locatari chiar și-au găsit timp pentru a ne povesti ce vor face în aceasta zi minunată. Bunăoară, doamna Ludmila, ne-a povestit că dimineața va pleca la biserică, după slujba religioasă o să pregătească câte ceva din bucate, și o să-și aștepte copiii. La rândul ei, Doamna Maria, ne-a relatat ca în toți anii pleacă mai întâi la biserică, unde se fac slujbe, fiindcă sărbătoarea „Sfântul Dimitrie cel Mare Izvorâtorul de Mir” e foarte frumoasă, e un eveniment valoros. Doamna Galina, ne-a zis că se v-a pregăti de hram pentru copii și nepoți, pe altcineva nu așteaptă, fiindcă este pandemie și trebuie să avem grijă unii de alții.
Gospodinele se pregătesc pentru aceasta sărbătoare în fiecare an, bucatele tradiționale ca sarmale, pârjoale, șnițele, piftie, o salată și desigur nu vor lipsi mezelurile. Hramul a devenit un model cultural de viață pentru toți locuitorii. Hramul ca fenomen de cultură se înscrie în tradiția ospitalității în spațiul nostru cultural. În baza documentelor vremii această sărbătoare a fost remarcată ca o trăsătură constantă a moldovenilor pe parcursul ultimilor veacuri.
Cristina Plitoc
