Iulian Filip: “Copiii sunt o sensibilitate întruchipată, care mai pot fi câștigați de carte” / VIDEO

0
125

 Iulian Filip și-a făcut debutul editorial acum 50 de ani, iar pe lângă poezie și-a dezvoltat și alte aptitudini, “scriind” poezie în linii și culori ca artist plastic. El este și patronul spiritual al festivalului-concurs “Filipiada”, organizat la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă din Drochia. Cu acest prilej l-am invitat la un express-interviu.

Domnule Iulian Filip, să începem cu o întrebare poate mai provocatoare: care este rostul scriitorilor în ziua de azi, dacă deja cărțile pot fi scrise de inteligența artificială, inclusiv recent la Chișinău a fost o lansare a unei astfel de cărți…

– Chiar îmi place să discutăm serios despre toate tehnologiile moderne care pot fi provocatoare. Dar a exagera cu aceste alarme înainte de a cunoaște beneficiul și amplitudinea acestor aplicații cred că e prea devreme. Atât cât o cunosc, este o provocare foarte curioasă, foarte intrigantă, cu anumite beneficii. E mai sporit decât un dicționar elementar de traduceri, adică italian-român, român-italian sau englez. Adică e altă viteză, e o flexibilitate mai mare, e chiar o cooperare.

 – Unde vă este casa, aici, la Drochia, sau la Chișinău, acolo unde v-ați adaptat, ori a rămas totuși în satul natal, Sofia?

– Noțiunea acasă cred că e o construcție spiralică, care are toate aceste componente, adică firesc, casa părintească este piatra de temelie și care abia mai târziu percepi că e elementul nuclear de unde ai pornit. Urmează mahalaua Mândâceni, de la Mândâcul Drochiei, mahalaua Strâmbeni de la Strâmba…

– Mahalaua Bădiceni…

– Da, mahalaua Bădiceni, de la acest sat din raionul Soroca și așa mai departe. Adică această spirală a cunoașterii e verificată și cunoscută și e cea care ne lămurește și ne domolește în pornirile noastre de a porni niște controverse, dacă nu chiar războaie, față de aceste volute ale spiralei. Adică cum poți să pornești o luptă între raionul Drochia cu casa părintească de la Sofia, când ele vin așa foarte frumos, se deschid spre universalitate?

– Noi vă considerăm și sorocean, căci satul Sofia a făcut parte din ținutul nostru istoric, dar și din județul Soroca…

– Așa este, noi suntem în spațiu și timp exact în această construcție geometrică, interferată deja. Unde nu e numai o spirală. Sunt două spirale spațial-temporale.

Cum îi puteți atrage pe copiii din ziua de azi? Ei sunt deprinși în mare parte cu video-uri scurte, pe tik-tok, vede 10 secunde și schimbă următorul. Cum să-i facem să citească poezii, literatură artistică?

– Copiii sunt o sensibilitate întruchipată, care mai pot fi câștigați de carte, de bibliotecă și aceste mâini întinse și antene sensibile, disponibile ca să devină parte a părții luminoase a lumii, literalmente a cărții clasice, a bibliotecii clasice, comportă niște proiecte și dialoguri cu dânșii pe potriva acestei sensibilități. Or, scriitorii care se pot întreține în acest plurilingvism, pentru că ei nu posedă doar o limbă, mai este limba jocului, limba revelației, limba glumei și celelalte încă, în care trebuie să comunici cu dânșii, altfel nu te acceptă. La momentul când nu au parte de acest dialog cu un scriitor, cu un pedagog, cu un părinte chiar, ei își găsesc jucăriile lor, smartphone-ul sau aplicațiile. Nu știu dacă asta e catastrofă, chiar rezultatele încă nu le știm.

– Unele cercetări ne arată că, de fapt, și jocurile de pe telefon dezvoltă cumva creierul dintr-o anumită perspectivă. Dar cum îi întoarcem cu fața spre literatură, spre carte, spre poezii care pot părea învechite, ceva de prin secolul trecut? Cum facem acest lucru, altfel cumva? 

– Acest altfel e în căutare de către toți. Depinde care motivație mai convingătoare o găsim mai atractivă pentru copil, ca să-l câștigi pentru carte, pentru bibliotecă. Deci noi toți, alături de părinte, în primul rând, alături de educator, autor, învățător, scriitor, editor, ministru, suntem în căutarea motivației convingătoare pentru copil, ca să îl câștigăm pentru bibliotecă. Întâlnirile mele m-au convins că o anumită structură, o anumită morfologie a acestor întâlniri, care au cel puțin trei faze, trei etape, sunt eficiente. Deci, te alegi cu ceva. Adică e o etapă a achiziției cărții, copilul să știe cu cine se întâlnește, achiziționând cartea. Deci, cu părintele, cu profesorul, cu educatorul, cu editorul mi se aduc cărțile chiar acasă, cu mult timp înainte și scriu autografe. Nominal, pentru cel care a achiziționat cartea, copilul, cu câteva zile înainte de întâlnire, are cartea lui. El e în comunicare cu această carte, el la întâlnire vine cu o poezie pe care a selectat-o, l-a nedumerit, ori îi place. A învățat-o, are și o întrebare pornind de la ceva foarte concret. Și atunci întâlnirea vie cu scriitorul e concretă. Nu-l întreabă pe scriitor: când v-ați născut, dar ce cărți ați scris, dar în cartea ceea ce este ș.a. El a mers câțiva pași în întâmpinarea scriitorului. Dacă l-a impresionat întâlnirea, el se duce și acasă, iar întâlnirea continuă. Este important să știm că în fața televizorului, unde se pronunță cei de la Parlament, stau copiii, care se prefac numai că nu ascultă, dar ei ascultă. Și atunci când nu e o corespondență între ceea ce zice mama și tata cu ceea ce se vorbește la televizor, nenea cela, sau ce îți vorbește la școală, copilul e derutat, nu mai crede și l-ai pierdut. De asta e important ca la aceste întâlniri, scriitorul, moderatorul, care e învățătorul, e bibliotecarul, să orienteze copilul spre cărți atractive, care să îl facă dependent de lectură. E etapa când poți să o faci. Și atunci această comunicare a instrumentului, că e instrument calculatorul, smartphone-ul, cu cartea și cu cititorul e echilibrată, nu e catastrofală, cum pare uneori lumea grăbită ca să eticheteze o tehnologie sau alta.

– Ați menționat de autografe. Autografele moderne sunt acum selfie-ul cu poetul, cu scriitorul. Cum ați trecut de la o etapă la cealaltă?

– Ele nu se exclud. De pildă, ieri mi s-au adus 73 de cărți pentru o întâlnire la Teatrul “Guguță” cu elevii unui liceu din Chișinău. În altă zi, pentru Liceul Teoretic “Waldorf”. Deci, am de semnat 110 cărți, ele mi se aduc acasă, aceste autografe îmi iau cam trei, patru, ore, pe care, dacă rămân după întâlnire, nu le am. Adică e o colaborare și o muncă asumată. Dacă o poți presta și mai ales dacă copiii o acceptă, școlile o acceptă. Pedagogii te acceptă ca un coleg eficient, cu altfel de lecții, dar lecții.

– Pe lângă faptul că sunteți scriitor, mai sunteți și cititor. Ce citește în prezent Iulian Filip?  

– Eu cred că sunt mai lăcomos cititor de cărți, decât scriitor. Mă costă eforturi mari ca să mă rup de lectură și să îmi duc diferite proiecte mai departe, adică prin momentele, stările de spirit ale personajelor din aceste proiecte. Deci, mă rup foarte greu dintr-o cărămidă mare, care se cheamă Marco Polo, deci a lui Laurence Bergreen, care scrie pe scurt despre ce a scris Marco Polo că a văzut în secolul XIII, când a cunoscut China, Mongolia, India, Indonezia și așa mai departe în Oceania. E o călătorie și o lectură extraordinară în câteva ițe, pentru că autorul acestei cărți despre Marco Polo s-a documentat ca să ofere cititorului nota exactă, unde a greșit Marco Polo, unde nu a înțeles ce-a văzut și ce eveniment s-a întâmplat, ori a citi despre Imperiul Mongol de pe timpul lui Kubilai Han, îți dai seama că e o răsturnare catastrofală față de ce știam noi de Mongolia care țopăie din feudalism direct în socialism.

– Vă mulțumesc!

Urmăriți secvențe de la acel eveniment în video-ul de mai jos.

APROPO: Concursul se va desfășura până în luna octombrie, și este deschis tuturor categoriilor de vârstă, de la pici la vârstnici, care pot participa cu pictură, grafică, poezie pentru maturi, poezie pentru copii, cântece etc. Și dacă primele trei ediții au fost de nivel republican, de această dată festivalul-concurs “Filipiada” trece Prutul. Evenimentul este organizat de Direcția Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului Raional Drochia, în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca națională pentru copii “Ion Creangă”, Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu” din Botoșani, Biblioteca publică raională “Iulian Filip”, Primăria orașului Drochia ș.a.

VEZI ȘI:

La Drochia s-a dat start celei de-a patra ediții a festivalului-concurs “Filipiada” / VIDEO


Articolul precedentSorocenii sunt invitaţi la Festivalul-concurs de Teatru “Rampa Nistreană”: intrarea este gratuită
Articolul următorÎncă un sorocean va conduce Ministerul Mediului
Licenţiat în jurnalism și Master în Științe ale Comunicării, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.