Ziua Independenței Republicii Moldova nu este doar o sărbătoare în calendar, ci o bornă fundamentală în istoria noastră recentă. La 27 august 1991, țara noastră s-a desprins de jugul Uniunii Sovietice, un sistem pe care mulți l-au resimțit ca pe un mecanism imperial, greu de suportat atât pentru republicile componente, cât și pentru cetățenii ruși înșiși. Prozatoarea, eseista și poeta Lucreția Bârlădeanu consideră că această rupere de trecut a fost momentul crucial care a permis națiunii noastre să-și caute drumul propriu.
„Independența a însemnat o rupere din cadrul unui imperiu și o încercare de a face ordine acasă, cu legile noastre, cu limba noastră, cu valorile noastre. A fost șansa de a arăta că suntem un popor care poate să se gestioneze singur și să construiască o țară chiar mai mică, dar cu adevărat a noastră, bazată pe identitate și sentiment național”, a mărturisit scriitoarea.
Potrivit Lucreției Bârlădeanu, perioada post-independență a fost una de învățare și de căutare a unei identități statale. Republica Moldova nu a avut, de-a lungul istoriei, o experiență consolidată de stat independent, fiind mereu parte a unor structuri mai mari – Moldova Mare, România sau Uniunea Sovietică. Tocmai de aceea, ultimii treizeci și ceva de ani au reprezentat pentru cetățeni și autorități un proces de adaptare, de regăsire a valorilor naționale și de întărire a legăturilor prin tradiții și prin limba română.
Totodată, scriitoarea subliniază că independența nu poate fi privită în sensul unei izolări. Într-o lume interconectată, în care țările construiesc punți de colaborare, Republica Moldova are nevoie de deschidere și parteneriate. „Nu putem să ne izolăm pentru a construi o țară suficientă sieși. Este important să ne găsim identitatea, dar și să știm cum să fim parte activă în comunitatea internațională”, a adăugat ea.
