Halloween-ul, o sărbătoare care acum câțiva ani năștea controverse, a început să fie din ce în ce mai mult speculată și apreciată și în Republica Moldova. Halloween-ul îmbină în sine mai multe asocieri cu moartea , dincolo de ideile frumoase pe care le abordează: deghizatul, mâncarea, decorul special.
Halloween-ul este o sărbătoare trecută prin mai multe schimbări și influențe culturale. Practic Halloween-ul este o suprapunere de sărbători ce aveau date apropiate. Astfel, unii specialiști susțin că Halloween-ul, de fapt, era sărbătoarea zeiței Pomona la romani, sau Parentalia, la festivalul morților. Alți specialiști susțin că e o sărbătoare cu origini celtice, după festivalul Samhain – sfârșitul verii. Potrivit celților anul are două jumătăți. Halloween-ul marchează sfârșitul „jumătății luminoase” și începutul „jumătății întunecate”
Astăzi Halloween-ul se sărbătorește la scară largă fiind preluat de către toate țările lumii. Cum sărbătoreau celții, care în perioada antică trăiau alături de strămoșii românilor, dacii?
Samhain-ul sau Halloween-ul astăzi, era o perioadă vulnerabilă în care spiritele rele aveau acces la lumea celor vii. De aceea spiritele rele erau gonite prin purtarea costumelor și măștilor și nu este o manifestare împotriva religiei creștine, împotriva lui Dumnezeu. Tot odată prietenii, cunoscuții erau chemați la masă, se făceau provizii pentru iarnă, se tăiau animalele. Un element foarte important era focul: Se făceau focuri mari ce adunau diverse jocuri și ritualuri cu rol purificator.
Numele de Halloween a fost ales datorită religiei creștine. Biserica catolică hotărăște să transforme ziua de 1 noiembrie în Sărbătoarea Tuturor Sfinților cunoscută sub numele de Hallowmas, All Hallows. 31 octombrie este data Halloween-ului, de la denumirea scoțiană Hollows-Evening, adică ajunul sărbătorii All Hallows.
Echivalentul românesc al Halloween-ului, sărbătorit de creștinii ortodocși, cu o lună mai târziu, este Sfântul Andrei.
În noaptea premergătoare Sfântului Andrei se ținea Noaptea Strigoilor, când oamenii ungeau cu usturoi ușile și ferestrele caselor, iar locul animalilor de casă se semăna cu mac și sare. Oamenii luau măsuri ca spiritele rele să nu le invadeze spațiul, sau să le fure anumite obiecte foarte necesare precum mătura, melița.
În ziua Sf. Andrei se mănâncă bucate cu usturoi, se țin diferite superstiții. De exemplu nu se împrumută, nu se piaptănă, se pune busuioc sub pernă. Fetele fac vrăji, dorind să-și afle ursitul.
Atitudinea diverselor religii față de Halloween este diferită. Cu toate acestea este cea mai veche sărbătoare din lume și foarte multe țări de pe glob o sărbătoresc. Halloween-ul este considerat o sărbătoare a copiilor, a tineretului.
Nicolae Bulat, Directorul Muzeului de Istorie și Etnografie Soroca
