Femeile rome refugiate din Ucraina, cum sunt discriminate în Republica Moldova

0
688

Autor: Yuliana Volkova, anticorupție.md

Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa,  a primit de la începutul războiului din Ucraina peste jumătate de milion de refugiați din statul vecin. Toți s-au mobilizat să-i ajute pe cei care au fugit din calea războiului. Guvernul, organizațiile neguvernamentale și locuitorii continuă să ofere sprijin, însă bunăvoința nu este la fel pentru toți refugiații din Ucraina, fiind exprimată și o atitudine preconcepută. Investigația noastră a scos la iveală faptul că cele mai discriminate sunt femeile rome, venite în Moldova după declanșarea războiului. Problema acestora este lipsa actelor necesare pentru a pleca mai departe. Nu este clar câți dintre refugiații ucraineni sunt romi, întrucât datele la nivel național nu arată proveniența etnică a celor care ne trec hotarul. Cifrele devin mult mai clare la nivel local, atunci când refugiații sunt repartizați în centrele de cazare sau în familii, scrie anticoruptie.md

Cum au fost primite refugiatele rome în Basarabeasca

Cea mai mare concentrare de refugiați, mai ales în primele zile de război, a fost în orașele din apropierea punctelor de control. Unul dintre acestea este Basarabeasca, un oraș învecinat cu Ucraina în sudul Moldovei. Oamenii veneau în grupuri mari, fiind întâmpinați de voluntari și autorități locale, care le-au oferit mâncare, transport, informații și locuințe. Cel mai greu le-a fost femeilor rome. În timp ce localnicii erau gata să accepte cu bucurie acasă mulți refugiați, sprijinul pentru femeile rome cu mulți copii a venit în special de la comunitatea locală de romi, care trăiește destul de modest.

Victor Țînor

„Inițial, la Basarabeasca au ajuns peste 100 de romi. Primăria a apelat la școala tehnică feroviară pentru locuri de cazare, hrană și îmbrăcăminte, care a devenit temporar centru de adăpost pentru refugiați. Totuși am reușit să repartizăm toți refugiații romi în case, adică în familii. La mine au locuit refugiați, precum și la toate rudele mele. Am încercat să sprijinim oamenii nevoiași cu tot ce am putut”, spune Victor Țînor, mediator comunitar rom în cadrul Primăriei din Basarabeasca.

În ciuda faptului că Rubina Caldarari locuiește într-o casă cu o singură cameră și o bucătărie mică, în luna martie a primit-o la ea pe Solina, venită din Odesa, împreună cu soțul și cei cinci copii. Solina a fost recunoscătoare pentru primirea caldă și sprijin, dar ea și copiii ei aveau nevoie de un suport mai mare, pe care Rubina, care îi este o rudă îndepărtată, pur și simplu nu l-a putut oferi.

„Romii noștri s-au manifestat foarte omenește. Necazurile ne unesc. În pofida problemelor personale și a unui nivel de trai scăzut, toată lumea a sărit să ajute – a adus mâncare și a avut grijă de copii. Cred că în orașul nostru a fost puțină discriminare față de această categorie de refugiați, datorită comunității mari de romi (aproximativ 400 de persoane)”, susține Victor Țînor.

Pe data de 1 iunie, în Basarabeasca erau cazați 609 refugiați, dintre care 83 erau de etnie romă, arată datele primăriei. Toți refugiații, fără excepție, beneficiază de asistență din partea autorităților locale, a Direcției asistență socială, a organizațiilor neguvernamentale, fundațiilor de caritate, a voluntarilor, locuitorilor orașului și ai raionului.

Victor Țînor afirmă că suportul oferit refugiaților romi a venit de la Asociația Tarna Rom.

„L-am contactat pe președintele asociației Tarna Rom, Ala Marin, și el ne-a ajutat. S-a alocat câte 300 de lei pentru fiecare persoană. Cu acești bani am cumpărat produse alimentare, produse de uz casnic și alte lucruri necesare. În total, am primit 13.800 de lei pentru refugiații romi”, precizează mediatorul comunitar rom de la Basarabeasca.

Situația refugiaților romi de aici este cât de cât stabilă. Totuși la nivel național aceștia se confruntă frecvent cu cazuri de discriminare.

De ce refugiații romi sunt cazați într-o singură locație

Inițial, refugiații romi au fost cazați de autoritățile statului în sala polivalentă „Manej” din Chișinău, care reprezintă o pistă de alergare acoperită. Potrivit Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), în primele zile după război, aici erau adăpostiți circa 600 de refugiați, dintre care cei mai mulți erau romi.

Apărătorii pentru drepturile romilor și voluntarii au declarat pentru Human Rights Watch, o organizație internațională care investighează și raportează încălcările ce au loc în întreaga lume, că la „Manej” condițiile de cazare sunt mult mai proaste decât în ​​alte centre.

Condițiile de trai ale refugiaților (martie 2022)

De la mijlocul lunii martie, practic toți refugiații romi găzduiți de stat au fost cazați în clădirea universitară abandonată anterior a Facultății de relații internaționale, științe politice și administrative (FRISPA). Mulți au fost aduși aici și de la „Manej”. Reprezentanții Centrului European pentru Drepturile Romilor a declarat că atât în complexul sportiv „Manej”, cât și la centrul de la FRISPA condițiile de trai sunt „inadecvate” și „nesatisfăcătoare”.

Un alt local de cazare a refugiaților din Ucraina este centrul expozițional MoldExpo din Chișinău. De altfel, acesta a fost cel mai mare centru de cazare temporară pentru refugiați. Personalul și voluntarii de aici au declarat pentru Human Rights Watch că autoritățile statului au introdus reguli neformale pentru a refuza cazarea refugiaților romi. „Guvernul a indicat că acesta nu este un loc pentru romi”, a mărturisit un angajat al MoldExpo  pentru Human Rights Watch.

Angajații MoldExpo au mai spus că guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru funcționarea centrului, care până pe 16 martie era administrat de Primăria mun. Chișinău, dar „politica” față de migranții romi din Ucraina nu s-a schimbat, potrivit directorului Moldexpo și a primarului Chișinăului. Oficialii au mai declarat pentru Human Rights Watch că nu a existat vreodată o astfel de politică.

Studiu despre discriminarea romilor din Ucraina în Moldova

Human Rights Watch a criticat Republica Moldova pentru segregarea refugiaților romi din Ucraina. Într-un raport publicat în luna mai 2022, organizația a acuzat autoritățile moldovenești că au găzduit în mod deliberat majoritatea refugiaților romi separați de alții care fug din calea războiul din Ucraina, ceea ce a constituit un tratament inegal și discriminatoriu. Raportul afirmă că, pe fondul unor atitudini discriminatorii larg răspândite față de romi, autoritățile statului au permis și, în unele cazuri, au îndrumat personalul și voluntarii să refuze refugiaților romi locuințe în unitățile administrate de guvern. Raportul mai menționează că, în primele zile de activitate a centrului FRISPA, condițiile de trai ale refugiaților erau, de asemenea, „inadecvate” și „proaste”.

La rândul lor, autoritățile moldovenești au respins criticile și au spus reprezentanților mass-media că executivul de la Chișinău nu aplică vreun criteriu legat de etnie atunci când repartizează refugiații în spațiile de cazare. Totodată, majoritatea organizațiilor internaționale au apreciat pozitiv eforturile întreprinse de Republica Moldova pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, în ciuda faptului că este una dintre cele mai sărace țări din Europa.

Platforma „ROMNI”: Foarte multe cazuri de discriminare

Preşedinta platformei femeilor rome „ROMNI“, Elena Sîrbu, a confirmat informaţiile despre numeroasele cazuri de discriminare de la MoldExpo.

Sursa: Noi.md Elena Sîrbu, președinta platformei femeilor rome „ROMNI”

„O mulțime de cazuri de discriminare s-au petrecut chiar în prezența mea. A început aproape din primele zile ale războiului. În februarie, în clădirea MoldExpo – vreau să clarific, pe atunci era singurul centru de cazare pentru refugiați din Chișinău – au fost situații în care romii nici măcar nu aveau voie să intre pe teritoriul acestui centru. Dacă treceau, erau forțați cu insistență să arate documente ucrainene. Dacă romii arătau actele, li s-au pus diverse întrebări provocatoare: „de ce nu aveți ștampilă în pașaport?”, „unde este confirmarea că ați sosit cu adevărat din Ucraina?” Asemenea întrebări nu se adresau altor refugiați. Acesta a fost un comportament umilitor și discriminator exclusiv față de romi. Când au văzut o mamă romă cu un număr mare de copii, s-au întors dezgustați și au spus: „Uită-te la ea! E din Ucraina? Ea vorbește românește.” Într-adevăr, în regiunea Odesa există o  mare diasporă de romi din Moldova care vorbesc limba română, dar oamenii au pașaport, permis de ședere. La început am fost șocată de acest comportament. Femeile cu copii nu aveau voie nici să bea un ceai cald în MoldExpo, deși a fost o primăvară destul de rece. Sunt atât de multe cazuri, încât nici nu le pot enumera”, povestește Elena Sîrbu.

În ce condiții au stat refugiații la „FRISPA”

„Romii, la fel ca alți refugiați, trec punctul de control, după care sunt plasați în centrul de cazare temporară FRISPA. Din păcate, romilor li se oferă o singură opțiune de cazare – acest centru. De aici începe discriminarea. Și nu pornește din partea refugiaților și a localnicilor, ci din partea autorităților, care separă din start populația venită”, precizează Elena Sîrbu, președinta platformei femeilor rome „ROMNI”.

Pe data de 21 mai, când am vizitat centrul „FRISPA”, potrivit administratoarei Ecaterina Luțișina, erau cazați 190 de persoane, dintre care 170 de etnie romă.

În centrul de cazare am întâlnit-o pe Natalia Oglî, care a sosit la Chișinău din Odesa la începutul lunii aprilie. În „camera” în care locuiește Natalia, soțul ei și cei șase copii, recent s-a mutat un alt bărbat. Anterior, această cameră a servit drept sală de curs: paturile improvizate erau făcute din birouri, pervazurile ferestrelor au devenit loc pentru depozitarea alimentelor.

„Condițiile, vedeți singuri, sunt groaznice, nu sunt potrivite pentru copii. Toaletele și dușurile sunt și ele murdare. Dar personalul și administratorul centrului sunt foarte buni, grijulii”, spune Natalia.

Administratoarea centrului, Ecaterina Luțișina consideră că aici condițiile sunt departe de a fi ideale, dar acum spațiul dispune de tot necesarul pentru persoanele cazate.

Cât despre motivul pentru care majoritatea celor cazați la acest centru sunt romi, Ecaterina susține: „Majoritatea romilor preferă să fie cazați împreună. Mulți dintre ei, după ce vin la centrul nostru, iau legătura cu rudele și vin și ei aici. Chiar dacă romilor li s-a oferit cazare în alt centru, ei oricum au preferat centrul nostru”.

La rândul său, Elena Sîrbu consideră că, de fapt, în acest mod autoritățile își justifică comportamentul discriminatoriu.

„Desigur, nicio familie nu vrea să fie separată, astfel faptul că toți romii sunt plasați într-un singur centru poate servi un fel de justificare pentru autorități. Totuși cred că, de exemplu, o familie de 20 de persoane ar putea fi plasată într-un alt centru. De fapt, nu aceasta este problema. Problema constă în sistem, în lipsa voinței politicienilor de a accepta persoane de etnie romă, întrucât Republica Moldova nu este singura țară în care există asemenea practici antiumane”, afirmă Elena Sîrbu, președinta platformei femeilor rome „ROMNI”.

Lipsa actelor – problema majoră a refugiaților romi

Una dintre cele mai importante probleme cu care s-au confruntat refugiații romi este lipsa actelor necesare pentru trecerea granițelor altor state.

Familia Calimar a venit în Moldova din Dnepropetrovsk în primele zile ale războiului. Aceasta își dorește enorm să ajungă la rudele care au reușit să se mute în Germania, dar din cauza problemelor cu actele copiilor este nevoită să rămână în centrul „FRISPA”. Familia Calimar susține că angajații Ambasadei Ucrainei în Moldova o ignoră, comunică fără respect și nu vor să o ajute la plecarea din țară.

Echipa noastră a apelat în mod repetat la Ambasada Ucrainei, atât în ​​scris, cât și telefonic. Solicitările scrise au fost trimise ambasadei de două ori: pe 27 mai și 13 iunie, dar au fost ignorate. Totodată, timp de două săptămâni, între 15 și 30  iunie,  am încercat să contactăm telefonic reprezentanții Ambasadei Ucrainei, la toate numerele de telefon afișate pe site-ul acesteia, dar am fost redirecționați la serviciul de presă al ambasadei, unde însă, nu a răspuns nimeni. Ultimul apel l-am făcut pe 14 iulie, dar și acesta a rămas fără răspuns.

Progrese modeste în combaterea discriminării

Potrivit Raportului 2021 privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, prezentat anul acesta în Parlament de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Republica Moldova a înregistrat progrese modeste în combaterea discriminării. Potrivit raportului, actele de discriminare au loc adesea după mai multe criterii, printre care este evident și cel de origine etnică.

Potrivit Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, de la începutul războiului în Ucraina, nu au parvenit plângeri referitoare la discriminarea refugiaților romi.

Ce spun normele internaționale

Convenția ONU privind Refugiații din 1951 și Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 prevăd obligația statelor care găzduiesc refugiați de a furniza documente în loc de pașapoarte. Acest drept este prevăzut în articolul 14 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și articolul 18 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Autoritățile de frontieră nu au dreptul să refuze solicitanții de azil, indiferent de naționalitatea acestora, pe motivul că aceștia nu dețin acte de identitate. Dreptul la azil implică faptul că, în timpul războiului, este puțin probabil ca refugiații să meargă la biroul de pașapoarte și să primească documentul necesar.

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a numit romii din Moldova „una dintre cel mai puțin protejate minorități [din țară]”, deoarece majoritatea familiilor de romi trăiesc în sărăcie și nu au acces la serviciile de bază. Astfel, refugiații romi din Ucraina, care sosesc în Moldova, sunt nevoiți să se confrunte cu atitudini ostile și discriminatorii din partea altor cetățeni ucraineni, moldoveni și autorități.

Materialul a fost realizat în cadrul unui proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice, susținut financiar de International Media Support din Danemarca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.