Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că alegerile prezidențiale din toamna acestui an au fost „cele mai nedemocratice” din istoria Republicii Moldova. Acuzațiile acesteia, inclusiv despre pretinse presiuni asupra presei independente și a opoziției, sunt false. Ele au fost preluate de un număr mare de surse media din Rusia și Republica Moldova, cu toate că nu sunt confirmate de nicio acțiune a autorităților și nici de rapoartele misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor.
Zaharova: „Cele mai nedemocratice alegeri din anii de independență”
Într-un comentariu publicat la 4 noiembrie pe pagina oficială a MAE rus, Zaharova, cunoscută pentru comentariile acide la adresa Republicii Moldova, califică alegerile prezidențiale drept „cele mai nedemocratice” din istoria R. Moldova, făcând referire și la „represiuni fără precedent” asupra mass-media și opoziției: „Nu va fi o exagerare să spunem că aceasta a fost cea mai nedemocratică campanie electorală din toți anii independenței Republicii Moldova. S-a caracterizat prin represiuni fără precedent ale autorităților împotriva opoziției și mass-mediei independente, în special a celor de limbă rusă, imixtiunea deschisă a țărilor occidentale în procesul electoral și utilizarea pe scară largă de către autorități a resurselor administrative” (în original: «Не будет преувеличением сказать, что это была самая недемократическая избирательная кампания за все годы молдавской независимости. Ее отличительными чертами стали беспрецедентные репрессии властей в отношении оппозиции и независимых СМИ, прежде всего русскоязычных, неприкрытое вмешательство стран Запада в электоральный процесс и масштабное применение властями административного ресурса»).
Aceste declarații au fost preluate de un număr mare de instituții de presă din Rusia (aici, aici, aici, aici și aici), cu scop propagandistic evident. Unele site-uri din Republica Moldova la fel le-au preluat. În timp ce unele au făcut-o în scop de manipulare a opiniei publice, altele nu au oferit suficient context. Declarațiile reprezentantei MAE rus au fost distribuite și pe YouTube, pe canale de Telegram (aici, aici sau aici), inclusiv pe al deputatului socialist Bogdan Țîrdea. Comentariul lipsit de context fost distribuit și de unele conturi de Facebook.
Rapoartele naționale și internaționale contrazic acuzațiile Moscovei
Nu este clar care au fost argumentele Mariei Zaharova când a lansat aceste acuzații, în condițiile în care nu există nicio bază factuală pentru acestea. Rapoartele și concluziile preliminare ale misiunilor naționale și internaționale de monitorizare nu arată în niciun caz încălcări sau acțiuni ale instituțiilor statului care ar putea duce la concluzia că scrutinul prezidențial și referendumul s-au desfășurat în condiții nedemocratice sau, mai mult, ar fi fost „cele mai nedemocratice” din istoria Republicii Moldova.
„Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost bine administrate, iar concurenții și-au desfășurat campania liber într-un mediu caracterizat de îngrijorări privind interferența străină ilegală și eforturi active de dezinformare. Acest fapt a afectat integritatea procesului, iar suplimentar condițiile interne pentru desfășurarea campaniilor nu au asigurat condiții echitabile pentru candidați. Administrația electorală a lucrat profesionist și a dat dovadă de imparțialitate în procesul de luare a deciziilor. Într-o campanie competitivă dar cu vizibilitate foarte redusă alegătorilor li s-a oferit o varietate de opțiuni politice în rândul candidaților la funcția de președinte, înregistrați în cadrul unui proces incluziv”, se spune în concluziile preliminare ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor, din care au făcut parte reprezentanți ai Parlamentului European, ai OSCE și ai Consiliului Europei.
„Alegerile prezidențiale s-au desfășurat într-un cadru legal revizuit ce oferă o bază adecvată pentru desfășurarea unor alegeri democratice”, menționează același document. „Alegerile prezidențiale au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între opțiuni politice autentice și, la fel ca și în primul tur de scrutin, concurenții electorali au putut să-și desfășoare campania electorală liber, cu respectarea libertăților fundamentale de adunare și expresie”, se menționează în raport.
Constatările preliminare după turul II sunt asemănătoare: „Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie a fost administrat în mod eficient și profesionist și a oferit alegătorilor o alegere între opțiuni politice autentice. Candidații au putut să-și desfășoare campania electorală liber, însă campania calmă de zece zile a fost marcată de o creștere a retoricii negative din întregul spectru politic îndreptată spre ambii concurenți electorali, deseori răspândită pe rețelele sociale. Dificultățile create de interferența străină și schemele de cumpărare a voturilor au continuat să se răsfrângă asupra campaniei pentru turul doi de scrutin”.
Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), formată dintr-o rețea de organizații neguvernamentale naționale cu expertiză în domeniul electoral, a remarcat în declarația sa „eforturi consistente depuse de autoritățile statului pentru organizarea unui proces electoral în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale”. Coaliția a calificat scrutinele din 20 octombrie și 3 noiembrie ca fiind „parțial libere și parțial corecte”, dar ceea ce a afectat cel mai mult integritatea procesului au fost ingerințele externe, finanțarea ilicită a campaniilor și coruperea alegătorilor. În următorul capitol ne vom referi la aceste fenomene.
Hoțul strigă: „Prindeți hoțul!”
Nu există dovezi ale implicării Occidentului în campaniile electorale din Republica Moldova. În schimb, investigațiile jurnalistice, în special cele realizate de Ziarul de Gardă „În slujba Moscovei” și „Cum a fost fraudat referendumul”, precum și acțiunile oamenilor legii (aici, aici, aici, aici) au demonstrat existența unei operațiuni de anvergură de mituire a alegătorilor de către Federația Rusă prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor și a rețelei create de acesta. S-a vehiculat inclusiv intenția de a cumpăra 300 de mii de voturi, iar șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că au fost documentate peste 138 de mii de conturi bancare la PSB Bank din Rusia, utilizate în acest scop. Centrul Național Anticorupție a anunțat că a aplicat amenzi în valoare de 5 milioane de lei pentru „corupere electorală pasivă”.
Despre imixtiunea externă, avându-se în vedere cea rusă, este menționat și în rapoartele de monitorizare a alegerilor, așa cum am arătat mai sus.
Într-o reacție la declarațiile reprezentanților autorităților ruse despre alegerile din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe le-a calificat drept nefondate, cu scopul de a manipula opinia publică. „Aceste încercări stângace de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului nu sunt decât continuarea interferenței maligne în afacerile noastre interne. Condamnăm aceste acțiuni reprobabile și le considerăm inacceptabile, în mod special, din partea unui stat recunoscut drept anti-exemplu în domeniul democrației. Comentatorii din rândul autorităților ruse nu sunt credibili atunci când critică procese democratice despre care ei au doar cunoștințe teoretice. Totuși, le dorim cetățenilor ruși să se bucure și ei de toate drepturile și libertățile fundamentale de care se bucură cetățenii Republicii Moldova”, a transmis diplomația de la Chișinău.
Falsuri despre „represiuni fără precedent împotriva opoziției și mass-media independente, în special a celor de limbă rusă”
Nu este clar la ce fel de represiuni asupra opoziției se referă Maria Zaharova, întrucât 24 de politicieni și partide de opoziție au participat la scrutinele din 20 octombrie. Au fost înregistrați 11 candidații la funcția de președinte, 10 dintre care critici la adresa guvernării și 15 participanți la referendumul republican constituțional, inclusiv cu opțiunea „NU”. Comisia Electorală Centrală a respins doar înregistrarea lui Igor Munteanu în calitate de candidat la prezidențiale, pe motiv că nu a colectat numărul necesar de semnături, precum și cererea blocului Victorie de înregistrare pentru participare la referendumul republican constituțional și la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. CEC a invocat un șir de argumente, printre care: denumirea Blocului electoral Victorie Победа este similară denumirii unei alte formațiuni politice (partidul Victorie); solicitanții nu au prezentat toate actele necesare; la crearea blocului s-a făcut transfer de imagine de la un partid declarat neconstituțional (fostul partid Șor). Reprezentanții blocului au atacat hotărârea în instanțele de judecată, însă contestația a fost respinsă.
Nici în privința mass-media nu au fost înregistrate presiuni, contrar afirmațiilor reprezentantei MAE rus. Consiliul Audiovizualului a monitorizat în ce măsură televiziunile care au reflectat campania electorală au respectat legislația și a amendat în mai multe rânduri un șir de posturi, indiferent de politica editorială a acestora și limba în care emit.
Anterior Stopfals.md a explicat într-un articol recent că mai multe posturi TV au fost închise (în perioada premergătoare campaniei electorale) nu din cauza limbii în care emit acestea și că în Republica Moldova există mai multe posturi de televiziune și de radio cu conţinut în limba rusă. La fel, de la începutul războiului de agresiune la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, pe teritoriul R. Moldova au fost blocate mai multe site-uri care instigau la ură sau amenințau securitatea R. Moldova (câteva exemple aici).
Utilizarea resurselor administrative, o problemă veche
În ce privește utilizarea resurselor administrative, într-adevăr în rapoartele Misiunii de observare a alegerilor se fac referiri la acest aspect. Astfel, în Raportul de monitorizare a scrutinelor din 20 octombrie al Misiunii de observare a alegerilor se menționează că „s-a observat utilizarea abuzivă a resurselor administrative în campanie”. Iar în Raportul pentru turul II se specifică: „Președinta în exercițiu a continuat să beneficieze de utilizarea abuzivă a resurselor administrative, cu toate că aceasta a fost în mod considerabil mai puțin răspândită decât în primul tur de scrutin”.
Aceste observații nu sunt o noutate pentru procesele electorale din Republica Moldova. La acest aspect s-a referit și raportul despre alegerile prezidențiale din 2020, iar la cele parlamentare din 2019, utilizarea abuzivă a resurselor administrative a reprezentat o problemă mult mai gravă, după cum reiese din constatările Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. „Au fost semnalate numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative de către partidele care sunt reprezentate în organe elective atât în perioada pre-electorală, pe parcursul campaniei electorale, cât și în ziua alegerilor. A ieșit în evidență asumarea de răspundere a guvernului pentru proiecte de legi pentru îndeplinirea promisiunilor electorale ale partidului de la guvernare; implicarea angajaților guvernului în activități de dezinformare online; multiple cazuri de organizare a întâlnirilor cu alegătorii, de regulă angajați ai instituțiilor publice, structurilor de stat și/sau bugetare, în timpul orelor de muncă”, constatau atunci experții, care au calificat alegerile parlamentare din 2019 drept „incorecte și parțial libere”.
În constatările Institutului pentru Studiul Războiului se arată că oficiali de la Kremlin și politicienii pro-ruși din R. Moldova, cum ar fi Ilan Șor sau Igor Dodon, au lansat, imediat după turul doi al alegerilor, o campanie coordonată de discreditare a rezultatelor scrutinului, punând nejustificat la îndoială legitimitatea alegerii Maiei Sandu pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova. Aceste falsuri au fost demontate de Stopfals.md în două articole recente.
Dana Ciobanu,
Stopfals.md
