Tableta de vineri
Dacă facem o retrospectivă a evenimentelor care au marcat istoria contemporană a Republicii Moldova toamna este anotimpul care a fost cap de afiș și care a influențat, într-un fel sau altul, starea de lucruri între Prut și Nistru. În acest an accentele se vor schimba și Forumul românilor de pe ambele maluri, cu genericul „Uniți sub tricolor”, anunțat pentru duminică, 26 aprilie 2026 la Cetatea Soroca, de către asociația obștească „Consiliul Unirii din Soroca”, deja este în gura lumii și, foarte probabil, v-a stârni nu doar interesul românilor de pretutindeni, dar și v-a face ca toate drumurile să ducă spre vechiul oraș de pe Nistru.
Despre importanța acestui forum și despre rolul de pioneri pe care ni l-am asumat sorocenii o să vorbească, sunt sigur, mai mulți comentatori și analiști politici post-factum, eu doar mă voi limita să pun accentul pe aceia ce se vede cu ochiul liber – spre deosebire de alți candidați la aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova are un plan B (sau, mai degrabă, un plan A), care ne-ar permite să visăm frumos, indiferent de ceea ce se întâmplă în această lume nebună cu schimbările ei caleidoscopice. Or, în ultima vreme mai multe țări-membre ale Uniunii Europene s-au declarat împotriva aderării accelerate a Ucrainei la UE, iar mai multă lume s-a grăbit să afirme că acest (aproape) verdict este valabil și pentru Republica Moldova. Chiar dacă, de curând, comisarul pentru Extindere, Marta Kos, într-un discurs susținut în Parlamentul European a menționat progresele Republicii Moldova în procesul de implementare a reformelor europene și a prezentat Chișinăul drept un exemplu de determinare pentru alte state candidate, inclusiv din Balcanii de Vest noi ne dăm bine seama că mai este mult până departe. Pe unde mai pui că dacă, Doamne ferește, viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în condițiile când, relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană nu vor fi clarificate, rezultatul lor ar putea fi diametral opus așteptărilor.
La rândul ei, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că, în prezent, toate statele membre susțin parcursul european al Republicii Moldova, iar autoritățile de la Chișinău speră la deschiderea oficială a negocierilor în perioada președinției rotative a Uniunii Europene deținute de Cipru, menționând totodată necesitatea clarificării poziției viitorului guvern de la Budapesta față de extinderea UE. Faptul că Republica Moldova se numără printre statele lider la implementarea reformelor în vederea alinierii la standardele europene, cu o rată de 93 la sută ne bucură, bineînțeles, dar ne dăm bine seama că deschiderea oficială a negocierilor depinde de o decizie politică unanimă a statelor membre, iar declarațiile liderilor Germaniei, Franței, Ungariei sau Poloniei ne c-am toarnă plumb în picioare. De altfel, însăși Marta Kos a recunoscut că metodologia folosită astăzi în materie de absorbție a noilor membri este concepută pentru timp de pace și este, aproximativ, aceeași ca și acum 40 de ani. Reieșind din noile condiții, Comisia Europeană a propus căi de aderare mai flexibile, inclusiv „integrarea graduală”, prin care avansul într-un anumit domeniu poate oferi acces anticipat la unele beneficii ale UE.
În acest context, când încă totul este scris cu fuiorul pe apă, nu este exclus ca să recurgem la celălalt plan, care prevede (re)unirea celor două maluri ale Prutului, proces absolut obiectiv și legitim, în condițiile când cuvântul de ordine în lume este dezbinarea, cu părere de rău, dar nu unitatea. Materializarea acestui plan ar însemna ca Republica Moldova, în componența României, nu doar să facă parte din marea familie a UE, dar și să se afle sub umbrela NATO… Înțeleg supărările și frustrările unor concetățeni, inclusiv și a celor din categoria „jdunî” (pentru buzoieni – acei, care sunt în așteptarea „lumii ruse”, care seamănă foc și pară), dar greșelile istoriei trebuie reparate și dacă nu acum este momentul, atunci când?
Astfel, Luând act de întrevederea recentă a liderilor Platformei Reîntregirii Naționale și a Partidului Acțiune și Solidaritate, în cadrul căruia s-a declarat că unitatea forțelor pro-europene nu poate fi una formală sau conjuncturală, ci trebuie să se bazeze pe claritate doctrinară, coerență identitară și asumare politică explicită și că pilonul strategic în consolidarea ireversibilă a parcursului european este integrarea definitivă a Republicii Moldova în spațiul românesc; Ținând cont de evenimentul istoric, care s-a produs în Plenul reunit al Legislativului de la București, în data de 27 martie anul 2018, în cadrul ședinței solemne dedicate celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, prin care toată clasa politică românească a dat un mesaj esențial cu privire la viitorul Republicii Moldova, votând aproape în unanimitate Declarația de reunire a celor două maluri de Prut; Reiterând consecințele catastrofale pe care le-a avut și le mai are odiosul Pact Ribbentrop-Molotov asupra prezentului și viitorului nostru, Republica Moldova fiind până astăzi unicul teritoriu care mai rămâne pradă unor ambiții și erori politice care creează falsa părere precum că ar exista două adevăruri; Menționând declarațiile recente ale autorităților de vârf ale Republicii Moldova, inclusiv a doamnei președinte Maia Sandu, primului ministru, Alexandru Munteanu, președintelui Parlamentului Igor Grosu, privind votarea în cadrul unui eventual referendum de unire a Republicii Moldova cu România și faptul că peste un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni ai Țării; Împrospătând memoria istorică, care ne-a demonstrat pe parcursul anilor că, în vremuri de restriște deciziile importante și cruciale se i-au nu în capitalele mari, dar în localități care, ulterior, sunt sortite să între în istorie (vezi Conferința de la Ialta sau Declarația de la Snagov); În condițiile unui război hibrid devastator, la care este supusă Republica Moldova de mai mulți ani și conștientizând faptul că, unica ieșire din criza care devine tot mai sufocantă și din promovarea falselor formule simbolice este UNIREA, la Soroca urmează să fie pusă, duminică, 26 noiembrie 2026, prima cărămidă într-o construcție pe care ne-o dorim cât mai trainică și salutată de toți acei, care cred și își doresc reîntregirea Țării.
Așadar, vă așteptăm pe toți, cei cu inima română – oameni din societatea civilă, cetățeni activi, formatori de opinie, oameni de cultură, reprezentanți ai clerului, voluntari și susținători ai idealului unității naționale de pe ambele maluri ale Prutului – la Forumul „Uniți sub Tricolor”, la poalele Cetății Soroca, unde v-a fi lansat un proiect privind identitatea românească a statului și a majorității populației, precum și adoptat un apel adresat parlamentelor României și Republicii Moldova. AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!
