De-a lungul timpului, medicii au folosit măsura de 37°C ca etalon pentru a determina temperatura normală a corpului uman. Acum, cercetătorii au făcut cîteva descoperiri care arată că acesta nu mai este neapărat cazul. Aceștia sînt de părere că temperatura corporală a oamenilor a scăzut de-a lungul timpului.
În 1851, fizicianul german Carl Reinhold August Wunderlich a stabilit standardul pentru măsurarea temperaturii corpului: 37 de grade Celsius, echivalentul a 98.6 grade Fahrenheit. Valoarea a fost folosită drept etalon pentru o lungă perioadă. Totuși, tot mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că valoarea care determină temperatura normală a corpului uman nu este neapărat una corectă. Aceștia propun că schimbările din mediul nostru din ultimii 200 de ani care au determinat modificări fiziologice, au dus la scăderea temperaturii corpului nostru. O echipă de cercetători din cadrul Standford University a analizat date legate de temperaturi corporale din diferite perioade istorice. Primul set de date a fost colectate din perioada 1862 – 1930, cel de-al doilea conține informații adunate din perioada 1971 – 1975, iar cel de-al treilea set de date conține informații din perioada 2007 – 2017. În total, cercetătorii au folosit 677.423 măsurători ale temperaturii corporale. De ce a scăzut temperatura corpului uman de-a lungul timpului Experții au ajuns la cîteva descoperiri interesante. În primul rînd, aceștia au observat că bărbații născuți în anii 2000, de exemplu, aveau o temperatură a corpului cu 0,59 grade Celsius mai scăzută decît cei născuți la începutul anilor 1800. Per total, au înregistrat un declin constant de 0,03 grade Celsius per deceniu. Și în cazul femeilor, trendul a fost unul similar. Temperatura corpului în cazul acestora a scăzut cu 0.32 grade celsius din anii 1800. Cercetătorii spun că motivul pentru care temperatura normală corpului uman s-a schimbat este unul simplu: mediul în care trăim. „Mediul în care trăim s-a schimbat, inclusiv temperatura din casele noastre, contactul nostru cu microorganismele și alimentele la care avem acces”, explică Julie Parsonnet, autorul principal al studiului.
SURSA: NOI.MD