Într-o perioadă în care educația se transformă rapid sub influența tehnologiei, profesorii care reușesc să aducă inovația mai aproape de elevi devin adevărați agenți ai schimbării. Platformele digitale, aplicațiile interactive și resursele online nu mai sunt doar instrumente opționale, ci punți esențiale între curiozitatea elevilor și învățarea autentică. Dincolo de ecrane și softuri, însă, stau oameni pasionați, care investesc timp, creativitate și suflet pentru a face școala mai atractivă și mai relevantă pentru generațiile de astăzi.
Programul Profesorul Ambasador Digital aduce în prim-plan tocmai aceste modele de bune practici, evidențiind cadrele didactice care integrează cu succes tehnologia în procesul educațional și inspiră comunități întregi de profesori. Printre cei 10 ambasadori ai Concursului Național „Pofesor-Ambasador Digital”, ediția a V-a, se numără și Irina Chiprisean, profesoară de biologie și geografie la Liceul „Mihai Eminescu”, din orașul Drochia, un exemplu de dedicare, profesionalism și deschidere către metode moderne de predare.
Prin experiența sa didactică și prin modul creativ în care folosește instrumentele digitale la clasă, ea demonstrează că educația viitorului începe cu profesori curajoși, dispuși să învețe continuu și să transforme fiecare lecție într-o experiență interactivă și memorabilă.
„Activez în cadrul Liceului „Mihai Eminescu” de 5 ani, iar această instituție a devenit, în timp, a doua mea casă, – menționează Irina Chiprisean. – Evoluția mea profesională aici nu a fost doar o parcurgere de trepte didactice, ci o metamorfoză continuă. Am început cu metodele tradiționale, dar dorința de a rămâne relevantă pentru elevii mei m-a împins mereu să explorez. De la planșe, am trecut la prezentări multimedia, iar astăzi, la integrarea inteligenței artificiale și a simulărilor 3D. Fiecare an petrecut aici a adăugat un strat de experiență și m-a învățat că un profesor bun este, înainte de toate, un elev bun”.
Nu am ezitat să aflu mai multe detalii despre nobila vocație a protagonistei mele, Irina Chiprisean, câștigătoarea titlului „Ambasador Digital”
– Ce v-a motivat să integrați instrumentele digitale în predarea biologiei și geografiei și cum a început această transformare în activitatea dumneavoastră?
– Motivația a venit din privirile elevilor. Am realizat că biologia și geografia sunt materii „vii”, care nu pot fi pe deplin înțelese doar din paginile manualului. Transformarea a început în momentul în care am văzut cât de mult crește entuziasmul în clasă, când le arătam un proces biologic printr-o animație sau o formă de relief 3D. Digitalizarea a fost puntea mea de legătură cu universul lor tehnologizat, transformând conceptele abstracte în experiențe vizuale memorabile.
– Care sunt cele mai eficiente aplicații sau platforme digitale, pe care le folosiți, pentru a face lecțiile mai interactive și mai ușor de înțeles pentru elevi?
– Pentru a face lecțiile interactive, folosesc un mix de instrumente care „vorbesc” pe limba tinerilor. Integrez instrumentul Canva pentru ca elevii să-și poată crea propriile proiecte vizuale. Mozaweb este preferatul meu pentru biologie, deoarece le permite elevilor să exploreze corpul uman în format 3D. În ceea ce privește interactivitatea și evaluarea, mă bazez pe Wordwall și Learning.aps – acestea transformă orice test într-o competiție sănătoasă care îi motivează să învețe de plăcere, nu de frica notei.
– Care este povestea proiectului cu care ați impresionat juriul concursului „Profesorul Ambasador Digital”? Ce soluții digitale ați integrat și ce schimbări ați observat în modul în care elevii învață și se implică?
– Proiectul cu care am participat la concurs a fost un model de lecție în clasa a IX-a la Biologie cu subiectul: „Procesele vitale la plante. Transportul apei”, unde am folosit mai multe resurse: panou interactiv i3TOUCH X3 75, Microscop mobil Teslong, Senzori de umiditate, PocketLab, Corinth, Canva, Padlet, Mentimeter, Worwal. A fost mai mult decât o simplă integrare de gadgeturi; a fost o schimbare de paradigmă, în modul în care elevii interacționează cu invizibilul biologic. Dacă în mod tradițional forțele de coeziune și procesul de transpirație rămâneau concepte abstracte, greu de vizualizat, utilizarea ecosistemului digital a transformat elevul din observator pasiv în cercetător activ.
– Care considerați că a fost punctul forte al acestui proiect și ce moment sau activitate s-a bucurat de cel mai mare succes în rândul elevilor?
– Punctul forte al acestei lecții a fost fluiditatea fluxului tehnologic. Am observat o implicare remarcabilă la masa de lucru unde microscopul Teslong a captat imagini ale stomatelor. Momentul în care elevii au putut vedea, la o rezoluție înaltă, porii prin care planta „respiră”, a generat acel efect de „Aha!” care stă la baza învățării profunde. Integrarea senzorilor PocketLab Voyager a adus rigoarea științifică în atelierul practic. Elevii nu au mai „crezut pe cuvânt” manualul că umiditatea crește prin transpirație, ci au monitorizat graficul în timp real pe laptop. Această transformare a unui fenomen fiziologic într-o curbă matematică a facilitat o înțelegere interdisciplinară (Biologie-TIC-Fizică), esențială în educația modernă. Un succes deosebit l-a reprezentat utilizarea software-ului Corinth. Modelele 3D au servit drept „punte cognitivă”: după ce au văzut xilemul colorat cu microscopul Teslong (nivelul macroscopic), elevii au „plonjat” virtual în interiorul vasului conductor prin Corinth (nivelul microscopic/molecular). Această succesiune de perspective a consolidat înțelegerea forțelor de coeziune și adeziune, mecanisme care, altfel, ar fi rămas simple definiții memorate mecanic. Proiectul colaborativ finalizat pe Padlet a demonstrat că tehnologia poate stimula coeziunea grupului. Fiecare echipă a simțit responsabilitatea de a furniza „piesa de puzzle” corectă (foto, grafic sau concluzie) pentru ca întregul tablou al lecției să fie complet. Finalizarea cu un joc interactiv pe Wordwal nu a fost doar o etapă de notare, ci un moment de celebrare a succesului, unde feedback-ul instantaneu a confirmat atingerea obiectivelor operaționale în proporție de peste 90%.
– Cum a influențat participarea la Concursul Național „Profesor – Ambasador Digital” și care a fost impactul asupra perspectivei profesionale?
– Participarea la „Profesorul Ambasador Digital” a fost un punct de cotitură. Mi-a oferit confirmarea că drumul pe care l-am ales este cel corect și mi-a deschis noi orizonturi prin schimbul de bune practici cu alți colegi inovatori. Mi-am schimbat perspectiva asupra educației: nu mai văd tehnologia ca pe un simplu accesoriu, ci ca pe un catalizator al curiozității. Am înțeles că rolul meu nu mai este doar de a transmite informație, ci de a fi un facilitator, care îi învață pe copii cum să navigheze inteligent și etic în era digitală.
– Ce sfaturi ați oferi colegilor profesori, aflați la început de drum digital?
– Sfatul meu cel mai sincer este să nu se lase copleșiți. Digitalizarea nu trebuie să se întâmple peste noapte și nu înseamnă să renunțăm la căldura relației profesor-elev. Începeți cu pași mici: un singur instrument pe care îl stăpâniți bine. Nu vă temeți să învățați de la elevi – ei sunt nativi digitali și vor fi încântați să vă ajute. Fiți curajoși, greșiți, experimentați! Tehnologia este doar o unealtă, dar în mâinile unui profesor pasionat, ea poate face minuni.
Pentru conformitate:
Ala BUGAI
