Din 2016, consiliile locale de nivelul 1 și 2 au obținut dreptul de a sesiza Curtea Constituțională în ceea ce privește controlul constituționalității legilor și altor acte normative care vizează principiile autonomiei locale. Anterior, de acest drept a beneficiat doar Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri).
Deși abilitate cu acest drept deja de cinci ani, consiliile locale încă nu au făcut uz de acesta.

Inițiată în 2012 și adoptată în 2016

În 2012, un grup de deputați a venit cu o inițiativă legislativă de modificare a Legii cu privire la Curtea Constituțională, pentru a include consiliile locale în categoria subiecților cu drept de sesizare a Înaltei Curți. Autorii proiectului, care invocau necesitatea introducerii acestor modificări, declarau că „neacordarea APL a competenței de a sesiza Curtea Constituțională reduce substanțial exercitarea efectivă a drepturilor APL și autonomia locală”.

În plus, această omisiune contravine articolului 11 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, care prevede dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești pentru exercitarea liberului exercițiu al competențelor lor. Deputații au invocat poziția Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care se arătau nemulțumite că „unele acte ale Guvernului și Parlamentului adoptate contrastează mult cu principiile și prevederile programului de guvernare, precum și cu prevederile legale la capitolul competențelor exclusive ale APL”, se arăta în argumentarea proiectului de lege.

„Prin urmare, oferirea APL a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională va contribui la evitarea cazurilor de încălcare a principiilor autonomiei locale prevfizute de art. 109 din Constituția RM, noua competență fiind în deplină concordanță cu art. 11 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, menționau autorii inițiativei.

Din cauza conjuncturii politice, proiectul a ajuns pe agenda discuțiilor și a fost adoptat în Parlament în aprilie 2016.

Primarii invitați la Curtea Constituțională

În martie 2017, la Curtea Constituțională este organizată o întrunire, unde peste 50 de primari din sate și orașe au aflat mai multe despre posibilitatea de sesizare a CC în problemele referitoare la autonomia locală. Primarii au fost informați despre mecanismul sesizării în cazul în care sunt afectate principiile de bază privind administrarea publică locală, prevăzute de articolul 109 din Constituție.

Potrivit Codului jurisdicției constituționale, sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă:

1. a) denumirea Curţii Constituţionale ca instanță sesizată;
2. b) denumirea şi adresa subiectului sesizării;
3. c) obiectul sesizării;
4. d) împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele;
5. e) cerinţele sesizării;
6. f) alte date referitoare la obiectul sesizării;
7. g) nomenclatorul documentelor anexate;
8. h) semnătura subiectului, codul şi ştampila lui.

În cazul în care Curtea Constituţională pronunţă o decizie privitor la un act normativ (parţial ori în ansamblu), nu se admite o sesizare repetată. Iar dacă subiectul a retras sesizarea, o sesizare repetată se admite doar după 9 luni.

De ce nu a fost utilizat niciodată acest drept

Viorel Furdui, directorul executiv CALM, menționează că acest drept reprezintă un progres important pentru Republica Moldova, fiind inclus și în raportul și recomandările Consiliului Europei pentru anul 2012.

Totuși, consiliile locale nu au utilizat acest drept încă niciodată, iar asta se datorează mai multor factori. „În primul rând, e mai greu să acumulezi două treimi din votul consiliului local pentru a lua o atare decizie, deși nu acesta e cel mai mare impediment. În al doilea rând, nu este atât de simplu să pregătești o sesizare la Înalta Curte. Și în al treilea rând, există și alte căi de a sesiza CC, mai rapide, care au fost folosite de autoritățile locale, cum ar fi, de exemplu, prin intermediul deputaților”, spune el.

Directorul executiv CALM recunoaște că au fost cazuri când consiliile locale au fost gata să depună astfel de sesizări. S-a întâmplat în 2016, când autoritățile centrale au anunțat intenția de a reduce bugetele locale. Atunci, aleșii locali au invocat încălcarea Constituției. „Deja era pregătită și o sesizare la Curtea Constituțională. Mai mulți primari erau gata să declanșeze procedura, dar Guvernul a dat înapoi”, povestește Furdui.

Totuși, acest instrument poate fi foarte util și cu siguranță va fi aplicat în viitor, consideră directorul CALM: „Chiar dacă nu a fost aplicat, este un mecanism de contrabalansare a diferitor abuzuri din partea autorităților centrale față de cele locale”.

Foto: Curtea Constituțională

Diana Preașcă

www.moldova.org/dreptul-autoritatilor-publice-locale-de-care-nu-s-au-folosit-niciodata/