Cel mai mare șarpe care a existat vreodată o lungime de 42 metri și greutatea de peste o tonă: Avea o dietă ciudată

0
9269

Titanoboa cerrejonensis, un șarpe preistoric descoperit în 2009 în mina de cărbune Cerrejón din Columbia, este considerat cel mai mare șarpe din toate timpurile despre care se știe.

Cu o lungime estimată la aproximativ 42 de metri și o greutate de peste o tonă, Titanoboa a trăit cu aproximativ 58-60 milioane de ani în urmă, în perioada Paleocenului, imediat după dispariția dinozaurilor.

Descoperirea a șocat lumea științifică, iar dimensiunile colosale ale acestui șarpe au fost suficiente pentru a-l plasa în centrul atenției.

Totuși, ceea ce a surprins cu adevărat cercetătorii a fost descoperirea stilului său de viață și, mai ales, dieta avută, care părea să fie diferită de a oricărui alt șarpe știut, scrie publicația Forbes.

Clima caldă și gigantismul: Legătura cu mediul înconjurător

Titanoboa era un șarpe din familia boidelor, care include și anaconda verde, cel mai greu șarpe viu. Ca și ceilalți membri ai acestei familii, Titanoboa prindea și ucidea prin constricție, adică strângându-și prada până la moarte, în loc să folosească veninul.

Deși șerpii boide sunt obișnuiți cu medii tropicale, Titanoboa avea nevoie de un mediu extrem de cald pentru a supraviețui.

Modelele climatice sugerează că tropicele Paleocenului erau mult mai fierbinți decât sunt astăzi, probabil datorită nivelurilor ridicate de CO₂ atmosferic din acea perioadă.

În urma cercetărilor, s-a constatat că Titanoboa trăia într-un ecosistem semi-acvatic, similar cu habitatul modern al anacondei.

În zona în care au fost descoperite fosilele sale, s-au găsit și fosile ale unor țestoase uriașe, reptile asemănătoare crocodililor și pești mari, care conturează un peisaj dens și umed. În ciuda asemănărilor cu anaconda, Titanoboa pare să fi avut un regim alimentar neobișnuit pentru familia sa.

Un regim alimentar piscivor și noi revelații

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale descoperirii a fost adaptarea pentru alimentația piscivoră. Dinții Titanoboa erau slab fixați de maxilar, o caracteristică întâlnită la șerpii care vânează pești.

Deși niciun șarpe din familia boidelor nu vânează pești în prezent, se pare că Titanoboa era o excepție, având o dietă bazată în mare parte pe pești.

Craniul prezenta articulații reduse între oasele importante și un unghi pătrundător al quadratului, trăsături asociate cu pescuitul.

Lesne de înțeles că aceste descoperiri au schimbat imaginea inițială a Titanoboa și au sugerat că acest șarpe uriaș ar putea fi unică în familia sa, fiind un prădător piscivor, complet diferit de orice altă specie de șarpe din prezent sau trecut.

SURSA: playtech.ro


Articolul precedentTimpul petrecut pe telefon înainte de culcare poate duce la insomnie
Articolul următorEFA câștigă la Glodeni, dar și concurenții nu și-au permis pași greșiți
OdN
fondat la 3.11.1998, înregistrat la Camera Înregistrărilor de Stat, membru al Asociaţiei Presei Independente afiliate WAN (Organizaţiei Internaţionale a Ziarelor) din anul 1999, este primul ziar din câmpia Sorocii, care este inclus în Catalogul ÎS "Poşta Moldovei", apare în limba română

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.