nPeste o treime din primăriile Republicii Moldova au mai puțin de 1.000 de locuitori — pragul minim sub care nicio administrație locală nu poate fi viabilă fiscal, indiferent de reformele aplicate. Concluzia aparține unei analize statistice și econometrice publicate de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în contextul reformei teritorial-administrative anunțate de Guvern pe 8 aprilie 2026.
Potrivit autorului analizei, economistul Adrian Lupușor, datele Recensământului din 2024 arată că majoritatea primăriilor din țară sunt mici și dependente de transferurile de la bugetul central: în medie, taxele și impozitele proprii reprezintă doar 23% din veniturile locale, iar în primăriile sub 1.000 de locuitori — doar 20%. Cu alte cuvinte, opt din zece lei din bugetul acestor primării vin de la Chișinău, nu din economia locală.
Analiza econometrică estimează că pragul critic de funcționalitate al unei primării este de aproximativ 1.000 de locuitori. Sub această cifră, capacitatea administrativă este practic inexistentă, baza impozabilă locală — neglijabilă, iar dependența de transferuri — permanentă. Din această perspectivă, pragul minim de 3.000 de locuitori propus de Guvern pentru comasarea primăriilor este justificat și chiar prudent, ținând cont de tendința continuă de migrație de la sate la orașe.
Însă analiza avertizează că reforma teritorială singură nu va rezolva problema. Calculele econometrice arată că un rol mai mare decât dimensiunea populației îl au factorii fiscali: cu cât o primărie colectează mai multe impozite proprii pe cap de locuitor, cu atât performează mai bine — și invers, cu cât depinde mai mult de transferurile centrale, cu atât se dezvoltă mai puțin. O primărie mai mare nu înseamnă automat o primărie mai eficientă, dacă structura finanțării rămâne neschimbată.
Expert-Grup concluzionează că reforma teritorială trebuie completată obligatoriu de o aprofundare a descentralizării fiscale, prin stimularea veniturilor proprii ale primăriilor și reducerea dependenței de transferurile de la bugetul central. De asemenea, autorii subliniază necesitatea îmbunătățirii eficienței administrative la nivel local — inclusiv prin optimizarea cheltuielilor de personal și consolidarea capacităților instituționale ale primăriilor comasate.
În viziunea analiștilor, obiectivul reformei nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile, autonome fiscal și capabile să genereze dezvoltare economică locală. Succesul reformei va depinde, astfel, nu doar de reorganizarea teritorială, ci mai ales de capacitatea statului de a transforma administrația locală dintr-un consumator pasiv de transferuri bugetare într-un actor activ al dezvoltării economice. Fără această componentă fiscală, avertizează Expert-Grup, reforma riscă să rămână o simplă redefinire a granițelor administrative, fără impact real asupra calității vieții cetățenilor.
