Îmi amintesc de copilărie cu mare drag și dor. Am crescut lângă părinții noștri Epifan și Ana Cernatinschi cinci surori. Deși copilăria ne-a fost adumbrită de mirosul înțepător al florilor de tutun, de amărâmea și lipiciul scârbos al frunzelor de tutun, noi am avut o copilărie frumoasă. Jocul “de-a mijatca”, respectarea cu strictețe a obiceiurilor sărbătorilor de iarnă, a celor de Paști, m-au marcat pentru toată viața.
Dar o amintire mereu mă face să râd și să fiu mândră că prima notă de 8 în anii puterii sovietice am primit-o eu. Eram elevă în clasa a II-a sau a III-a. Până atunci, nu primisem nici o notă mai mică decât 4 sau 5. Dar pentru o temă de acasă am primit nota 3. Mare jale era!… Părinții nu puteau să mă liniștească. Mi se părea că s-a sfârșit lumea. Mama a chemat învățătorul acasă (Ivan Constantinovici Sliusari), și dumnealui mi-a transferat nota de 3 în 8. Și uite-așa, am primit eu nota 8!!! Eram cea mai fericită!!! Deși timidă din fire, întotdeauna, de mic copil, am cântat, am dansat și am fost organizatoare a activităților cu copiii și elevii.
Află și alte amintiri din copilăria sorocenilor aici – observatorul.md/tag/amintiri-din-copilarie
