Există mai multe feluri de educaţie: educaţie prin muncă, artistică, ecologică, economică, fizică ș.a. De fapt, părinţii mai mult m-au educat prin intermediul cuvântului. Ţin minte doar o dată, la vârsta de cinci ani, am fugit la Nistru, cu o anvelopă, şi ne distram pe la mijlocul Nistrului. În rezultat, ”am primit-o” cu o plasă împletită, pentru cumpărături, care era în fiecare familie.
Cu colegii nu prea ne băteam, statutul că ”părinţii erau pedagogi” nu-mi permitea. Trebuia să rabd, să țin în mine, dar cineva credea că am frică, deși aveam o pregătire fizică foarte bună. Odată tatăl m-a întrebat de ce sunt cam trist și i-am spus că uneori mulți își fac de cap, dar eu trebuie să rabd, deoarece sunteți pedagogi… Atunci tatăl mi-a permis să răspund puțin, dar corect, dacă este agresiune din partea cuiva. ”Permisul” a fost cu roade bogate, deoarece cam în fiecare seară la poartă au început să vină părinții celor la care le-am ”răspuns” la agresiune. Atunci tatăl și-a retras ”permisul”, dar acest timp a fost suficient pentru autoafirmare.
Află și alte amintiri din copilăria sorocenilor aici – observatorul.md/tag/amintiri-din-copilarie
