Am avut o copilărie frumoasă… Nu vreau să zic că am fost un îngeraș…, deoarece la vârsta de patru ani deja, am făcut prima călătorie, de… sine stătător, cu autobuzul de la 7.00 dimineața, la Soroca…, după înghețată, în timp ce bunica hrănea puișorii, neobservând cum am ieșit pe poartă…
Apoi, țin minte când mi s-a dat prima dată o carte… să citesc… ”Aventurile lui Pif”, un volumaș în limba franceză, ilustrat deosebit de frumos… Sigur că nu puteam încă să citesc, dar părinții mei, care în timpul acesta construiau casa, pentru a nu mă culege mereu din lutul cald menit pentru chirpici…, au găsit de cuviință să-mi găsească o altă ocupație… Am alergat la bunicul meu, meșter tâmplar, școlit la București, care îmi citea poezioarele… în limba română. Apropo, în atelierul bunicului am deprins gustul celor mai gustoși cartofi prăjiți — cu surcele de salcâm boieresc…, dulci ca și păstăile acestui copac pe care le savuram iarna după ce mă întorceam de la săniuș. Bunul îmi spunea că astfel devii puternic, savurând mierea acestui arbore…
Află și alte amintiri din copilăria sorocenilor aici – observatorul.md/tag/amintiri-din-copilarie
