În pădurea satului Voloave s-au aciuat câteva căprioare, care dau târcoale zonei. De obicei fug de oameni, și doar cei norocoși și care au vederea bună le pot zări printre arbori și arbuști. Datorită unor oameni buni, chiar și pe gerurile crunte din această iarnă, animalele sălbatice au ce mânca. Printre cei care le ajută este și Vitalie Purici, șofer de ambulanță, care în timpul liber are grijă de viețuitoarele pădurii.
Deși sunt mai multe căprioare drăguțe, Vitalie are o favorită, Dina. Aceasta nu se sperie de vuietul motorului, căci știe deja că bărbatul de pe ATV, le vrea binele.
Adesea căprioarele merg prin pădure în grupuri, așa că dacă vezi vreo una prin preajmă la sigur mai urmează să mai apară și altele. Acestea ciulesc urechile și privesc atent spre locul de unde se aude, chiar și cel mai mic zgomot, iar dacă este cazul, din două – trei salturi, se fac nevăzute de frica vânătorilor. Iarna, când copacii nu mai au frunze, căprioarele se văd de departe, spre bucuria lui Vitalie și a amicilor săi, care iubesc să le admire.
Într-o lume tot mai digitală și grăbită spre nicăieri, aici, în pădurea Voloavelor, timpul curge altfel, iar iubitorii de natură rămân și ei fără cuvinte în fața zveltelor necuvântătoare.
