„Al meu nume o să-l poarte secolii din gură în gură”. (Mihai Eminescu)
… A fost și a rămas un titan al culturii române. Este o datorie a noastră de a vorbi despre el astăzi, 15 ianuarie, de a ne aminti că neamului românesc Dumnezeu ni l-a trimis pe Eminescu. Când poporul român a vrut să-și vadă sufletul, l-a născut pe Eminescu… Generația mea, profesori de literatura română, s-a format pe baza poeziei lui Eminescu, și aceasta ciopârțită. E o fericire să ai în viață un profesor pe care l-a avut Poetul, Aron Pumnul de la Cernăuți. Poporul este trupul națiunii, iar limba este sufletul. Precum trupul fără suflet este mort, așa e moartă națiunea fără limbă. Aceasta a învățat Mihai Eminescu de la profesorul său, apostol al românilor din Bucovina, dascăl, mentor și părinte adoptiv.
Noi l-am avut pe profesorul de română Ion Osadcenco. Cu ajutorul lui l-am descoperit pe Eminescu, iar Grigore Vieru l-a văzut de pe umerii lui Nichita Stănescu. „Părinții din părinți” au fost de neamul lor din veac român. Oamenii de la țară erau pentru poet temelia și viitorul țării, din care s-au tras acei „dătători de legi și datini”. El și-a apărat „nevoile și neamul”… Regele poeziei române, Vasile Alecsandri, a apreciat înalt poezia lui Eminescu, „care a dat poeziei un avânt nou”.
A studiat opera filozofică a lui Kant, Șchopenhauer. „Universul fără margini e în degetul lui mic” (Scrisoarea I). Prin aceste exemple vă dați seama că de Eminescu trebuie să ne apropiem aprofundând cunoașterea operei, și nu doar un vers din copilărie și o floare la monument. Sunt încă multe idei ascunse privind preocupările și scrierile lui Mihai Eminescu. El va rămâne nu doar Poetul Nepereche, un mare istoric, dramaturg și filozof, dar și un talentat ziarist, pe care mulți nu-l cunoaștem, din păcate. „Greșelile în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați și împiedică dezvoltarea unei țări întregi pentru zeci de ani înainte, viitorul ei” (ziarul „Timpul” din 13 februarie 1882)… „Corupția trebuie să lipsească din viața publică”. „Trădătorii devin oameni mari și respectați, bârfitorii de cafenele, literatorii, ignoranți și proști — administratori ai statului român” (ziarul „Timpul”, 1979).
Doar câteva rânduri despre actualitatea geniului lui Mihai Eminescu. Citiți-i măreața Carte!
Prof. Ana BEJAN